Introducere. Reglarea emoțională (RE), ca abilitate de bază a conceptului de inteligență emoțională (EQ), reprezintă capacitatea unui individ de a-și controla emoțiile printr-un set de strategii cognitive. Înțelegerea rolului pe care îl joacă procesul de reglare emoțională în cadrul durerii cronice este critică pentru dezvoltarea și implementarea viitoarelor intervenții țintite, întrucât o reglare emoțională maladaptată poate fi un factor de risc care contribuie la declanşarea și menținerea durerii cronice.
Scopul lucrării. Evaluarea măsurii în care reglarea emoțională (RE) ar putea influența asupra durerii cronice.
Material și metode. Studiu prospectiv, de cohortă. Chestionați în total 30 de pacienți (vîrsta: 47 [21-60] ani) cu dureri cronice, dintre care 15 – cu migrenă și 15 – cu dureri lombare. Teste utilizate: graded chronic pain scale (GCPS), emotion regulation questionnaire (ERQ), cognitive emotion regulation questionnaire (CERQ), difficulties in emotion regulation scale (DERS). Statistica: t-Student.
Rezultate. ERQ: RE-RC 21,47 (GCPS 2) vs. 19,23 (GCPS 3); RE-SE 13,70 (GCPS 2) vs. 14,00 (GCPS 3); p<0,05. CERQ: (1) 3,47 (GCPS 2) vs. 3,84 (GCPS 3); (2) 2,17 (GCPS 2) vs. 2,38 (GCPS 3); (3) 3,47 (GCPS 2) vs. 3,69 (GCPS 3); (4) 5,52 (GCPS 2) vs. 4,38 (GCPS 3); (5) 4,41 (GCPS 2) vs. 3,07 (GCPS 3); (6) 4,88 (GCPS 2) vs. 4,30 (GCPS 3); p<0,05.
Concluzii. (1) Pacienții cu un grad de reglare emoțională maladaptată au un risc mai mare în declan-șarea și menținerea durerii cronice, comparativ cu pacienții care au strategii de reglare emoţională bine adaptate, cum ar fi reevaluarea cognitivă. (2) Pacienții cu migrenă cronică severă au un grad de reglare emoțională mai joasă, comparativ cu pacienții ce suferă de dureri lombare severe, fiind asociate cu un nivel mai crescut de dificultăți întâmpinate în reglarea emoțională. (3) Aşadar, tulburările de reglare emoţională pot fi un factor de risc în apariţia durerii cronice.

Introduction. Emotional regulation (ER), as part of the Emotional Intelligence concept, is the ability of an individual to control emotions through a cognitive set of strategies. Understanding the role of emotional regulation in chronic pain is critical to the development and implementation of future targeted interventions, as a maladaptive ER may be an important risk factor that contributes to the onset and maintenance of chronic pain. Objective of the study. To asses the extent to which emotion regulation (ER) may influence chronic pain.
Material and methods. A prospective, cohort study. Questioned a total of 30 patients (age: 47 [21-60] years) with chronic pain, of which 15 – with migraine and 15 – with back pain. Used tests: graded chronic pain scale (GCPS), emotional regulation questionnaire (ERQ), emotional regulation questionnaire (CERQ), difficulty in emotion regulation scale (DERS). Statistics: t-Student.
Results. ERQ: RE-RC 21.47 (GCPS 2) vs. 19.23 (GCPS 3); RE-SE 13.70 (GCPS 2) vs. 14,00 (GCPS 3); p<0.05. CERQ: (1) 3,47 (GCPS 2) vs. 3.84 (GCPS 3); (2) 2,17 (GCPS 2) vs. 2.38 (GCPS 3); (3) 3.47 (GCPS 2) vs. 3.69 (GCPS 3); (4) 5.52 (GCPS 2) vs. 4.38 (GCPS 3); (5) 4.41 (GCPS 2) vs. 3.07 (GCPS 3); (6) 4.88 (GCPS 2) vs. 4.30 (GCPS 3); p<0.05.
Conclusions. (1) Patients with maladaptive ER have a higher risk of triggering and maintaining chronic pain compared to patients with well-adapted ER strategies such as cognitive re-evaluation. (2) Patients with severe chronic migraines have a lower degree of emotion regulation compared to patients suffering from severe back pain, this being associated with a higher level of difficulties in emotion regulation. (3) Thus, emotion regulation disorders can be a risk factor in the occurence of chronic pain.