Una din problemele de ordin naţional este pierderea multor valori legate de înţelepciunea poporului, valori de culturi materiale şi spirituale selectate de vreme, – scrie Elena Postolachi, doctor în istorie, etnograf cu renume. Prin urmare, timpurile, pe care le trăim, ne impun a ne regăsi în lumea ştiinţelor universale, pentru a revedea unele practici în context naţional ce se referă la istorie şi cultură spre a ne cunoaşte mai bine unul pe altul pentru o conlucrare durabilă. Abordarea temei impune o înţelegere deplină a prezentului şi o dragoste nestăvilită faţă de baştină,de vatra civilizaţiei şi de cultura noastră – acestea orientându-ne a ne regăsi în lumea frumosului. Imaginea satului moldovenesc penetrează diverse ştiinţe socioumanistice şi se integrează în conţinutul valorilor naţionale păstrate cu sfinţenie până în prezent. În acest context imaginea satului, în care m-am născut şi mi-am petrecut copilăria, este pentru mine imaginea ţării mele în ansamblu, care se suprapune cu imaginea „cine sunt eu şi strămoşii mei” – acest obiectiv influenţând „genetic” asupra vieţii mele oriunde şi oricând, alimentându-mă cu o doză puternică de optimism şi încredere în ziua de mâine. Am prezentat câteva elemente pentru elaborarea practică a unui model de dezvoltare a satului de baştină Molovata, care nu ţine de matematică şi nu este nici strict economic, prospectiv, sociocultural, sociopsihologic, natura modelului (imaginii) fiind teoretico-conceptual etnologic. Analiza fenomenelor socioculturale şi sociopsihologice, urmărite în viaţa satului, scot în evidenţă modelele de relaţii gender, diverse principii de alegere conform legilor scrise şi nescrise ale vieţii cotidiene, distinse printr-o sociabilitate internă şi externă, printr-o identitate socială rurală. Acest proces contribuie la crearea unui limbaj comun uşor de transferat dintr-un domeniu de cercetare în altul, în scopul elaborării „instrumentelor” de cercetare interdisciplinară. Prin ajunsurile ştiinţei mondiale este evident că sub presiunea creşterii rapide a cunoaşterii etnologice şi sociologice fiecare disciplină se desparte de ramura „mamă”. Astfel, pentru a ne alege subiectul de cercetare „noi în imaginarul rural” am revenit la afirmaţia poetuluifilosof român Lucian Blaga, că „veşnicia s-a născut la sat”. Prin urmare, am încercat un model de studiu, privit în viziunea savantului român Dmitrie Gusti, că o cercetare etnografică pe un teren sociologic şi o cercetare sociologică într-un context etnografic. Pentru o astfel de cercetare satul domnesc Molovata (din partea dreaptă a râului Nistru) reprezintă o sursă temeinică în procesul investigativ al temei. Relatările originale ale băştinaşilor, care în permanenţă dau viaţă obiectelor materiale şi proceselor socioculturale din zestrea satului, au o viziune echilibrată şi armonioasă asupra lumii obiectelor şi proceselor, ce determină orientările valorice ale oamenilor din partea locului. Cele relatate ne ajută să codificăm imaginarul cultural rural, ne ajută în efortul de cercetare spre o responsabilitate faţă de patrimoniul naţional, faţă de baştină, faţă de strămoşi, prin adoptarea unor perspective noi, care oferă metode şi metodologii selective de cercetare interdisciplinară. În concluzie subliniem – cadrul conceptual al cercetării temei iniţiază o polemică ce vizează statutul epistemologic şi metodologic al cunoaşterii etnologice şi sociologice.