Articolul precedent |
Articolul urmator |
381 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-17 13:58 |
SM ISO690:2012 SÎRBU, Livia. Grupul cultural hallstattian timpuriu de tip Trinca. Noi tendinţe în cercetare. In: Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor, Ed. 6, 22-23 mai 2014, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, 2014, Ediția 6, pp. 42-43. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor Ediția 6, 2014 |
||||||
Conferința "Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor" 6, Chişinău, Moldova, 22-23 mai 2014 | ||||||
|
||||||
Pag. 42-43 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Studierea perioadei hallstattiene timpurii în spaţiul nord-est-carpatic a demarat încă pe la mijlocul secolului XX. Interesul sporit manifestat de specialişti a condus la creşterea numărului de monumente descoperite şi cercetate, sporirea numărului de piese arheologice şi la amplificarea şi diversificarea surselor informative. Astfel, în urma câtorva decenii de cercetare au fost realizate un şir de studii de amploare, care, pe de o parte au permis identificarea şi caracterizarea a două mari formaţiuni culturale: cu ceramică canelată (Chişinău-Corlăteni, Gava-Holyhrady-Grăniceşti) şi cu ceramică incizată (Tămăoani-Holercani-Balta), cât şi aprofundarea cunoaşterii perioadei hallstattiene timpurii din spaţiul nord-est-carpatic. Totodată, cercetările sistematice din zona Podişului Moldovei de Nord, au permis identificarea încă a unui grup cultural mixt, desemnat de tip Trinca, de tradiţie hallstattiană timpurie cu ceramică canelată în asociere cu elemente de tip Belogrudovka-Cerhyj Les I şi Gava-Holihrady-Grăniceşti (Leviţchi 1992). Referitor la complexul hallstattian timpuriu cu ceramică canelată au fost abordate multiple probleme cu privire la geneza, evoluţia, cronologia, arealul şi particularităţile sale, totuşi un şir de aspecte rămân încă insuficient elucidate sau solicită o nouă abordare. În ceea ce priveşte procesele cultural-istorice din spaţiul nord-est-carpatic care au condus la constituirea grupului local Trinca, cercetările sunt încă în fază incipientă. Astfel, se impun un şir de direcţii de cercetare, care ar conduce la soluţionarea problemelor referitoare la geneza, concretizarea cronologiei absolute şi, eventual, identificarea etapelor de evoluţie a acestui grup; la elucidarea relaţiilor comunităţilor hallstattiene din Podişul Moldovei de Nord cu cele învecinate şi încadrarea acestora în procesele cultural-istorice general europene; la identificarea contribuţiei elementelor Belogrudovka-Cerhyj Les I şi Gava-Holyhrady-Grăniceşti în constituirea grupului local Trinca. Toate acestea vor avea drept suport analiza şi caracteristica amănunţită a tuturor componentelor culturii materiale a comunităţilor hallstattiene timpurii de tip Trinca, coraportate şi la starea actuală a surselor scrise. |
||||||
|