Studiul s-a realizat pe seria scheletică deshumată din necropola medievală de la Lăpuşna (sec. XV–XVII), sit descoperit şi cercetat în 2013 de specialiştii de la Agenţia Naţională Arheologică din Chişinău. Săpăturile arheologice au scos la lumină vestigii cu importanţă istorică, printre care şi 23 schelete umane provenite din morminte de inhumaţie (opt masculine, 10 feminine şi cinci infantile, indeterminabile ca sex). Este un mic segment al populaţiei medievale locale, analiza căruia ne oferă posibilitatea întregirii tabloului antropologic populaţional local, ajutându-ne totodată şi la creionarea unui crâmpei din viaţa de zi cu zi a locuitorilor târgului medieval Lăpuşna. Speranţa de viaţă la naştere a fost calculată ca fiind de doar 31 ani. Vârsta medie la deces a segmentului populaţional adult (20-x ani) masculin este de 37,9 ani, iar a celui feminin, de 38,5 ani. Repartiţia pe sexe arată o pondere uşor mai mare a femeilor faţă de bărbaţi (56%, respectiv 44%), ceea ce indică un indice de masculinitate scăzut, subunitar (8 bărbaţi/10 femei) şi se poate traduce prin existenţa frecventelor evenimente conflictuale/războinice în sânul comunităţii. Predomină decesele în intervalul maturus (30-60 ani), urmate de cele din intervalele adultus (20-30 ani), infans I (0-7 ani) şi infans II (7-14 ani). Nu am semnalat decese în intervalele juvenis (14-20 ani) şi senilis (60-x ani). Cele mai frecvente patologii la nivel cranian sunt cariile şi pierderile dentare in vivo, urmate de tartrul supragingival. La nivel postcranian, aşa cum era de aşteptat, osteoartrita apare cel mai frecvent, în special la nivelul coloanei vertebrale, membrelor şi centurilor. Semnalăm numeroşi indicatori ai efortului fizic cotidian depus de indivizii cărora au aparţinut scheletele. Remarcăm şi alte indicii ce ne pot oferi informaţii interesante despre parturiţie, de exemplu, sau despre carenţele alimentare şi bolile infecţioase suferite în timpul copilăriei.