Articolul precedent |
Articolul urmator |
317 4 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-10-22 18:50 |
SM ISO690:2012 GROZA, Vasilica-Monica, SIMALCSIK, Angela, SIMALCSIK, Robert Daniel. Indicatori ai calităţii vieţii la populaţia Iaşului din perioada medievală târzie şi începutul epocii moderne (necropola bisericii Banu, secolele XVI–XIX). In: Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor, Ed. 6, 22-23 mai 2014, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, 2014, Ediția 6, p. 19. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor Ediția 6, 2014 |
|
Conferința "Probleme actuale ale arheologiei, etnologiei și studiului artelor" 6, Chişinău, Moldova, 22-23 mai 2014 | |
|
|
Pag. 19-19 | |
Descarcă PDF | |
Rezumat | |
În studiul de faţă autorii prezintă analiza unor posibili indicatori non-specifici ai calităţii vieţii pe o mică serie osteologică deshumată din necropola vechii biserici Banu din Iaşi. Necropola a fost descoperită în anul 2011 de către doamna arheolog dr. Stela Cheptea şi colaboratori (de la Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană din Iaşi) şi datează din secolele XVI–XIX. Materialul osteologic deshumat, provenit în mare parte din morminte cu reînhumări, este reprezentat prin 67 de schelete, dintre care 18 aparţin copiilor (circa 27%), trei adolescenţilor (circa 4%), două adulţilor (circa 3%), 40 maturilor (circa 60%) şi patru senililor (circa 6%). Repartiţia pe sexe, indică o rată de mortalitate mai ridicată a bărbaţilor faţă de femei (29 bărbaţi faţă de 20 de femei – cu un indice de masculinitate de 1,45), acest decalaj fiind înregistrat în toate etapele de vârstă (juvenilă, adultă, matură şi senilă). Durata medie de viaţă, atât pe întreaga serie (0-x ani – 35,63 ani) cât şi pe sexe (20-x ani – 46,76 ani la bărbaţi; 50,39 ani la femei) se înscrie în contextul populaţiilor medievale târzii studiate în Podişul Central Moldovenesc. Dintre anomaliile/patologiile semnalate pe segmentele cranian şi postcranian la cei 67 de subiecţi, cele care pot indica carenţe alimentare şi un anume stil de viaţă sunt: cribra orbitalia, hiperostoza porotică, oasele wormiene, microdonţia, hipodonţia, tartrul dentar, caria dentară, edentaţia totală bimaxilară şi osteoartrita secundară. Menţionăm faptul că seria feminină apare mai puţin încărcată patologic în comparaţie cu seria masculină, indiferent de segmentul scheletic (cranian sau postcranian). |
|
|