Una dintre caracteristicile individuale care a început să atragă atenția cercetătorilor din domeniul psihologiei educației încă din anii 1960 este anxietatea pe care unii dintre elevii de diferite vârste o manifestă atunci când susțin testări sau examene. Acest articol prezintă cadrul metodologic și principalele constatări ale unui studiu cantitativ care a fost realizat într-un eșantion de 186 elevi de clasele II-IV. Investigația a urmărit explorarea factorilor asociați anxietății față de testări în rândul copiilor de vârstă școlară mică. Elevii din ciclu primar care au participat la studiu au completat o scală cu zece itemi. Instrumentul a operaționalizat două dimensiuni ale anxietății față de testări, și anume, starea de îngrijorare și emotivitate negativă. Datele comparative nu au evidențiat diferențe semnifi cative din punct de vedere statistic între băieți și fete în ceea ce privește indicatorii anxietății față de testări. În schimb, mediul de rezidență și treapta școlară au avut efecte semnifi cative asupra dimensiunilor anxietății pe care elevii o resimțeau atunci când se confruntau cu situații în care le erau testate achizițiile. Rezultatele sunt analizate prin raportarea la ipotezele de lucru, precum și din perspectiva implicațiilor pe care le pot avea pentru practica evaluării cunoștințelor, un proces care este realizat permanent în mediul școlar.

One of the individual characteristics that began to attract the attention of researchers in the fi eld of educational psychology since the 1960s is anxiety that some students of diff erent ages manifest when taking tests or exams. This article presents the methodological framework and the main fi ndings of a quantitative study that was conducted in a sample of 186 students in grades 2-4. The investigation sought to explore the factors associated with test anxiety among young school-age children. The primary school students who participated in the study completed a 10-item scale. The instrument operationalized two dimensions of test anxiety, namely worries and negative emotionality. Comparative data did not show statistically signifi cant diff erences between boys and girls in terms of indicators of test anxiety. In contrast, the residence and grade had signifi cant eff ects on the dimensions of anxiety that students felt when faced with situations in which their acquisitions were tested. The results are analyzed by referring to the working hypotheses, as well as from the perspective of the implications they may have for the practice of scholastic acquisitions evaluation, a process that is permanently performed in the school setting.