Principiul naţionalităţilor în viziunea nobilimii basarabene (Studiu de caz: Pavel Şt. Leonard „Călătoria prin Europa a vestitului principiul al naţionalităţilor”, Leipzig, 1867)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
528 7
Ultima descărcare din IBN:
2024-06-08 23:52
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
929.7(478) (19)
Biografii și studii înrudite (494)
SM ISO690:2012
GHERASIM, Cristina. Principiul naţionalităţilor în viziunea nobilimii basarabene (Studiu de caz: Pavel Şt. Leonard „Călătoria prin Europa a vestitului principiul al naţionalităţilor”, Leipzig, 1867). In: Latinitate, Romanitate, Românitate, Ed. 4, 6-7 noiembrie 2020, Chișinău. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 4, pp. 40-41. ISBN 978-9975-152-56-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Latinitate, Romanitate, Românitate
Ediția 4, 2020
Conferința "Latinitate, Romanitate, Românitate"
4, Chișinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2020

Principiul naţionalităţilor în viziunea nobilimii basarabene (Studiu de caz: Pavel Şt. Leonard „Călătoria prin Europa a vestitului principiul al naţionalităţilor”, Leipzig, 1867)

The nationality principle from the bassarabian nobility’s point of view (Case study: Pavel Șt. Leonard „The well known nationality principle’s tour through Europe”, Leipzig, 1867)

CZU: 929.7(478)

Pag. 40-41

Gherasim Cristina
 
Institutul de Istorie
 
 
Disponibil în IBN: 9 noiembrie 2020


Rezumat

Secolul al XIX-lea, numit şi „secolul naţionalităţilor” a marcat evoluţia politică, economică, socială şi culturală a popoarelor europene, inclusiv a românilor basarabeni. Esenţa şi aplicarea principiului naţionalităţilor în Europa a fost analizată, într-o formă alegorică, în lucrarea „Călătoria prin Europa a vestitului principiul al naţionalităţilor”, semnată de nobilul basarabean Pavel Şt. Leonard, autorul mai multor lucrări referitoare la probleme de ordin social, economic şi cultural din cadrul societăţii basarabene şi europene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cele 31 de pagini autorul face o prezentare generală a principiilor care stau la baza existenţei umanităţii, cum ar fi: principiul non-intervenţiei, principiul dezarmării generale, principiul „păcii veşnice”, votul universal şi libertatea cuvântului. După care, autorul realizează o descriere a principiului naţionalităţilor şi specificul aplicării acestuia la popoarele italian, german, polonez şi român. Dânsul susţine că apariţia acestui principiu pe arena europeană a fost „ca un fulger, ca zgomotul puternic al tunurilor [...]”, iar drept argument al acestui principiu Pavel Şt. Leonard aduce schimbarea intervenită în cadrul unor state, în evoluţia popoarelor şi limbilor: „cineva din german s-a făcut francez, iar din francez s-a transformat în german; cineva din grec a devenit moldovean, iar în Basarabia s-au găsit şi aşa minţi, care îşi atribuie două naţionalităţi [...]”. Totodată, analiza lucrării prezentate de Pavel Şt. Leonard, ne permite să identificăm poziţia critică a acestuia faţă de tendinţa popoarelor de a respecta principiul naţionalităţilor. Fapt, care contravine, în viziunea autorului, cu evoluţia generală a civilizaţiei ce tinde sprе fuziunea/contopirea umanităţii, considerent din care Pavel Şt. Leonard speră că societatea basarabeană se va dezvolta în concordanţă cu interesele sale, iar despre „principiul naţionalităţilor se va putea spune: de mortuis, aut bene, aut nihil”.

The 19th century, known as „the nationalities’ century” had influenced the political, economic, social and cultural life of the European folk as well as the Romanian Bassarabians’.The nationality principle’s essence and its application in Europe was analysed in an allegorical way in the Pavel Şt. Leonard’s work – „The well-known nationality principle’s tour through Europe”, who has signed many works about economic, social and cultural problems of the Bassarabian and European societies in the second half of the 19th century. In the 31 pages of his work, the author makes a general overview of human existence basic principles, such as non-intervention, general disappointment,” everlasting peace” principles, as well as the universal suffrage and the freedom of speech. After that, the author describes the nationality principle and the specifics of its applying at the Italian, German, Polish and Romanian nations. He considers that the appearance of this principle on the European arena ”was as a lightening, as the loud sound of the thunder [...]”, presenting as an argument the changings during the evolution of some nations: some Germans became French, and from French they became Germans; someone else from Greek became Moldovan, but in Bassarabia some minds declared that they had two nations. Also, by analysing the Pavel Şt. Leonard’s work we can identify his critical position for the peoples’ tendency to respect the nationality principle. This fact, says the author, is contrary to the general civilisation development that tends to the fusion of the humanity. This is why Pavel Şt. Leonard hopes that the Bassarabian society will develop by following its own interests, saying de mortuis, aut bene, aut nihil about the nationality principle.