Articolul precedent |
Articolul urmator |
![]() |
![]() ![]() |
Ultima descărcare din IBN: 2024-06-08 23:52 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
929.7(478) (19) |
Biografii și studii înrudite (494) |
![]() GHERASIM, Cristina. Principiul naţionalităţilor în viziunea nobilimii basarabene (Studiu de caz: Pavel Şt. Leonard „Călătoria prin Europa a vestitului principiul al naţionalităţilor”, Leipzig, 1867). In: Latinitate, Romanitate, Românitate, Ed. 4, 6-7 noiembrie 2020, Chișinău. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic al USM, 2020, Ediția 4, pp. 40-41. ISBN 978-9975-152-56-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Latinitate, Romanitate, Românitate Ediția 4, 2020 |
||||||
Conferința "Latinitate, Romanitate, Românitate" 4, Chișinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2020 | ||||||
|
||||||
CZU: 929.7(478) | ||||||
Pag. 40-41 | ||||||
|
||||||
![]() |
||||||
Rezumat | ||||||
Secolul al XIX-lea, numit şi „secolul naţionalităţilor” a marcat evoluţia politică, economică, socială şi culturală a popoarelor europene, inclusiv a românilor basarabeni. Esenţa şi aplicarea principiului naţionalităţilor în Europa a fost analizată, într-o formă alegorică, în lucrarea „Călătoria prin Europa a vestitului principiul al naţionalităţilor”, semnată de nobilul basarabean Pavel Şt. Leonard, autorul mai multor lucrări referitoare la probleme de ordin social, economic şi cultural din cadrul societăţii basarabene şi europene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cele 31 de pagini autorul face o prezentare generală a principiilor care stau la baza existenţei umanităţii, cum ar fi: principiul non-intervenţiei, principiul dezarmării generale, principiul „păcii veşnice”, votul universal şi libertatea cuvântului. După care, autorul realizează o descriere a principiului naţionalităţilor şi specificul aplicării acestuia la popoarele italian, german, polonez şi român. Dânsul susţine că apariţia acestui principiu pe arena europeană a fost „ca un fulger, ca zgomotul puternic al tunurilor [...]”, iar drept argument al acestui principiu Pavel Şt. Leonard aduce schimbarea intervenită în cadrul unor state, în evoluţia popoarelor şi limbilor: „cineva din german s-a făcut francez, iar din francez s-a transformat în german; cineva din grec a devenit moldovean, iar în Basarabia s-au găsit şi aşa minţi, care îşi atribuie două naţionalităţi [...]”. Totodată, analiza lucrării prezentate de Pavel Şt. Leonard, ne permite să identificăm poziţia critică a acestuia faţă de tendinţa popoarelor de a respecta principiul naţionalităţilor. Fapt, care contravine, în viziunea autorului, cu evoluţia generală a civilizaţiei ce tinde sprе fuziunea/contopirea umanităţii, considerent din care Pavel Şt. Leonard speră că societatea basarabeană se va dezvolta în concordanţă cu interesele sale, iar despre „principiul naţionalităţilor se va putea spune: de mortuis, aut bene, aut nihil”. |
||||||
|