Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
465 13 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-03-11 22:32 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
[616.9:578.834.1+616.12]-036.1-091.8 (1) |
Boli transmisibile. Boli infecţionase şi contagioase, stări febrile (585) |
Virologie (443) |
Patologia sistemului circulator, a vaselor sanguine. Tulburări cardiovasculare (975) |
SM ISO690:2012 CABAC-POGOREVICI, Irina, REVENCO, Valeriu. Infecţia COVID-19 şi sistemul cardiovascular: conexiunea indisolubilă cu consecinţe pregnante. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2020, nr. 2(24), pp. 33-48. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 2(24) / 2020 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: [616.9:578.834.1+616.12]-036.1-091.8 | ||||||
Pag. 33-48 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. COVID-19 este cauzat de un nou betacoronavirus numit oficial de OMS drept SARS-CoV-2. Coronavirusurile sunt virusuri cu acid ribonucleic cu o singură catenă (ARN), cu proiecţii de suprafaţă, care corespund proteinelor spike de suprafaţă. Virusul SARS-CoV-2, care provoacă infecţia COVID-19, a atins niveluri de pandemie în luna martie 2020. În absenţa vaccinurilor sau a tratamentului medical curativ, COVID-19 manifestă un impact global fără precedent asupra sănătăţii publice şi a serviciilor medicale. SARSCoV2 nu provoacă doar pneumonie virală, dar are implicaţii majore asupra sistemului cardiovascular. Material şi metode. A fost studiată literatura ştiinţifică referitoare la infecţia cu noul virus SARS-CoV-2, care provoacă infecţia COVID-19, şi implicaţiile cardiovasculare ale acestuia. Materialul a fost sintetizat în baza articolelor internaţionale, în limba engleză – studii randomizate, de cohortă, cazuri clinice, publicate pe parcursul ultimului an şi câteva articole mai vechi publicate in ultimii 3 ani. Articolele au fost selectate din bazele de date PubMed şi Springer Link după cuvintele cheie: „SARS-CoV-2”, „COVID-19”, „cardiovascular system”, „cardiac disease”, „myocarditits”, „arrhythmia”, „hypertension”, „acute coronary syndrome”, „chronic cardiac damage”. Informaţia este prezentată sub formă de sinteză narativă. Rezultate. Pacienţii cu factori de risc cardiovasculari, precum şi pacienţii cu boli cardiovasculare stabilite şi boli cerebrovasculare au fost identificaţi ca fiind populaţii deosebit de vulnerabile, cu morbiditate şi mortalitate crescută atunci când suferă de COVID-19. O proporţie considerabilă a pacienţilor pot dezvolta leziuni cardiace în contextul COVID-19, care oferă un risc crescut de mortalitate intraspitalicească. Pe lângă complicaţiile trombotice arteriale şi venoase, ce se prezintă ca sindroame coronariene acute (SCA) şi tromboembolisme venoase (TEV), miocardita joacă un rol important în dezvoltarea insuficienţei cardiace (IC) acute. De asemenea, a fost raportată o gamă largă de aritmii care complică evoluţia COVID-19, incluzând potenţialele efecte pro-aritmice ale tratamentului COVID-19 şi patologiile asociate. Concluzii. Sindromul respirator acut sever coronavirus 2 (SARS-CoV-2), care provoacă boala coronavirus 2019 (COVID19), a atins niveluri de pandemie. Pacienţii cu factori de risc cardiovasculari şi boli cardiovasculare stabilite, reprezintă o populaţie vulnerabilă atunci când suferă de COVID-19, prezentând un risc crescut de morbiditate şi mortalitate. |
||||||
Cuvinte-cheie infecţia COVID-19, mecanisme patofiziologice, leziune cardiacă acută, patologie cardiovasculară cronică, COVID-19 infection, pathophysiological mechanisms, acute heart injury, chronic cardiovascular pathology |
||||||
|