Staţiunea din paleoliticul superior Climăuţi II, descoperită în anul 1989 de T. Obadă în centrul satului Climăuţii de Jos (r-nul Şoldăneşti), a devenit notorie datorită săpăturilor efectuate sub conducerea lui I. Borziac. În procesul investigaţiilor au fost identifi cate resturile unui complex rezidenţial sub formă de aglomeraţie circulară alcătuită din oase, fi ldeşi şi cranii de mamuţi, special selectate şi aranjate. În anul 2017 s-a încercat localizarea resturilor altei presupuse „structuri rezidenţiale” în perimetrul celei de-a doua aglomeraţii circulare din oase de mamuţi. În acest scop, la 15 m nord-est de locuinţa evidenţiată anterior a fost efectuat un mic sondaj, adâncit până la baza stâncoasă a terasei. Pe parcursul cercetărilor au fost evidenţiate două nivele culturale şi stratigrafi a depozitelor, caracteristică şi pentru zona centrală a staţiunii. După cum s-a şi presupus, în nivelul superior au fost descoperite multe resturi dintr-o oarecare construcţie, datată prin С14 acum 20 350 de ani (LU2481). La baza construcţiei puteau fi oasele mari, fi ldeşul, craniul de mamut şi bolovanul calcaros, care formează sectorul aglomeraţiei inelare. În primul rând, aceasta se referă la descoperirile orientate transversal pe linia est-vest, formând o pardoseală din artefacte alăturate. Ele au fost aranjate în următoarea succesiune: ulna (corespunde nr. 1 din Fig. 1), molar inferior mare cu fragmente de la mandibulă (10), humerus (2), bolovan mare din calcar (5), partea superioară a carniului de mamut zdrobit (11), fi ldeş (6), femur (14), ulna (7). O oarecare altă destinaţie aveau piesele următoare: radius (3) şi un os tubular (4), orientate pe linia sud-vest – nord-est (şi important – aşezate mai jos de piesele aderate la ele din pardoseală, ceea ce admite legătura lor cu un nivel cronologic mai timpuriu); omoplaţi (12) de mamut cu creasta zdrobită; osul humerus (13), păstrat parţial, aşezat în afara aglomeraţiei de bază, localizat în nivelul inferior de habitat; fragment de apofi ză (9) de la humerus.Din nivelul superior provin 90 de piese litice din sondaj şi 37 de microlite din spălarea rocii. Printre ele se evidenţiază cinci nuclee din silex, 19 sfărâmături, 48 de aşchii, 13 lame, două aşchii tehnice şi o piatră de prundiş. Pentru prelucrare a fost utilizat silexul cretacic de culoare cenuşie, mai rar – de prundiş. Aproape toate piesele din silex sunt acoperite cu patină albă sau albăstrie. Fără patină sunt doar artefactele arse, a căror pondere este de circa 10%. Nucleele – unilaterale, cu două taloane de percuţie, sunt puternic epuizate şi au în diametru 3-4 cm. Pentru ele este specifi că lipsa ordinii în tăiere, drept rezultat al eliminării haotice a aşchiilor (Fig. 2,4,7,8). Excepţia o alcătuieşte nucleul mare cu două taloane de percuţie şi cu tăiere reglată, destinat pentru producţia lamelor. Piesele cu prelucrare secundară în colecţia nivelului superior sunt reprezentate prin două burine, una unghiulară, alta plată (Fig. 2,2,5), un gratoar-burină (fi g. 2,6) şi un gratoar pe vârf de lamă (Fig. 2,1). O descoperire neordinară prezintă scoica unei moluşte (Cerithium vulgatum Bruguière) cu resturi de ocru roşu pe suprafaţă. Nivelul doi de locuire este reprezentat de un număr mult mai mic de artefacte. Printre ele sunt oase separate de animale (lup), un dinte de mamut, opt piese de silex şi un pisălog-răzătoare de gresie. Nu s-a observat ceva specifi c în poziţia descoperirilor din acest nivel. Majoritatea lor a fost depistată deasupra nivelului cu resturi de sol fosil. Silexul este analog celui care a fost utilizat de locuitorii staţiunii din nivelul cultural superior. Se evidenţiază un mic nucleu rezidual bitalon cu până la 4,5 cm în diametru, fără tăiere reglată a frontului de debitaj. Au fost colectate trei aşchii mici, un fragment proximal de lamă şi un fragment de burin cu retuşare abruptă pe marginea longitudinală a lamei mari (Fig. 2,3). Principalele rezultate ale cercetării staţiunii Climăuţi II din anul 2017 constau în studiul secţiunii stratigrafi ce din zona centrală a sitului; identifi carea unei aglomeraţii circulare cu oase de mamuţi într-un mic sector care, probabil, reprezintă resturile unei a doua „structuri rezidenţiale” în perimetrul staţiunii; colectarea artefactelor din piatră şi os din nivelele culturale I şi II, precum şi a microfaunei (obţinute prin spălarea rocii) reprezentate prin scoici provenind de la patru specii de moluşte terestre şi dinţi de rozătoare.FigureFig. 1. Climăuţi II. Planul de localizare de artefacte din stratul cultural superior. 1 – oase, dinţi şi colte de mamut, 2 – număr de artefacte, 3 –descoperiri din piatră de carieră, 4 – obiecte de silex, 5 – adâncime în cm.figureFig. 2. Climăuţi II. Artefacte de silex. 1 – gratoar; 2,5 – burine; 6 – gratoar-burin; 4,7,8 – nuclee din nivelul 1; 3 – burin din nivelul 2.