Ca urmare a valorii nutritive complexe a boabelor, grâul de toamnă (Triticum aestivum) este una dintre cele mai răspândite plante cultivate în România unde, în fi ecare an, se cultivă pe mai mult de 2 milioane hectare. Soiurile de grâu specifi ce agriculturii ecologice sunt încă necunoscute pentru mulţi fermieri, deşi pot avea un impact economic pozitiv mai mare decât celelalte elemente tehnologice (Claude Aubert, 2006). De asemenea, ameliorarea grâului pentru agricultura ecologică este în faza de „incubaţie”. În acest context, identifi carea genotipurilor pentru agricultura ecologică pare a fi , pentru moment, singura soluţie practică pentru cultivarea cu succes a grâului în sistem ecologic. Acest proiect a avut ca obiectiv general identifi carea şi promovarea soiurilor de grâu potrivite sistemelor de agricultură ecologică. Studiile au fost efectuate în perioada 2008 – 2011 într-o cultură comparativă cu 25 de soiuri de grâu de toamnă (Triticum aestivum) pentru panifi caţie din România (20), Franţa (2), Austria (2) şi Ungaria (1) efectuată la INCDA Fundulea şi SCDA Şimnic în 3 sisteme tehnologice diferite: ecologic, inputuri reduse şi convenţional. Câmpurile experimentale sunt amplasate în Muntenia şi Oltenia, două dintre cele mai reprezentative zone agricole ale României, cu climat continental şi sol cernoziom (pH: 5,7, Humus: 3,4%; PAL: 28 ppm P; KAL: 203 ppm K) la Fundulea, respectiv climat temperat-continental şi luvosol (pH: 5,7, Humus: 1,8%; PAL: 54 ppm P; KAL: 128 ppm K) la Şimnic. Tehnologia de cultivare a grâului a fost specifi că fi ecărui sistem tehnologic experimental. De asemenea, înălţimea plantelor şi indicii de recoltă (spice/m.p, greutatea hectolitrică, masa a 1000 de boabe, producţia de boabe) au fost estimate prin metode gravimetrice, conţinutul de clorofi lă şi suprafaţa foliară au fost determinate cu clorofi lmetrul şi echipamentul LAI 2000, iar indicii de calitate a boabelor, prin metode specifi ce, cu ajutorul unor echipamente de tip NIR şi NIT şi cu Reomixerul. Concluzii: • Genotipurile cu talie înaltă pot fi o soluţie pentru controlul buruienilor în sitemele agroecologice; • Numărul de spice/m.p. este o însuşire sensibilă la orice schimbare tehnologică sau climatică; • Coefi cienţii de corelaţie relativ mari ai greutăţii hectolitrice în toate cazurile studiate arată că recolte de grâu cu greutatea hectolitrică egală sau mai mare decât cea standard (75 kg/hl) pot fi obţinute la toate soiurilor de grâu, însă numai când se cultivă pe soluri fertile şi în ani favorabili din punct de vedere climatic; • Masa a 1000 de boabe este o însuşire relativ constantă, specifi că fi ecărui genotip; • Producţia de boabe este rezultatul interacţiunii dintre factorii naturali, abiotici şi biotici şi cei tehnologici; • Soiurile Josef, Delabrad şi Capo au cea mai bună calitate de panifi caţie, ca urmare a valorifi cării efi ciente a azotului din sol; • Cele mai bune soiuri ca productivitate şi calitate de panifi caţie, care pot fi cultivate în fermele ecologice sunt: Glosa, Exotic, Izvor, Delabrad, Ciprian, Gruia, Faur, Apache, Briana, Dor şi Miranda. • Întrucât productivitatea şi calitatea recoltelor depind de efi cienţa de valorifi care a azotului din sol şi aşa cum participanţii la proiectul FP7 „QLIF” au stabilit că responsabile pentru efi cienţa azotului sunt unele gene alele sau regiuni cromozomale şi că identifi carea acestora se poate face prin hartare (mapare) asociativă, credem că ameliorarea grâului şi a altor specii de plante pentru agricultura ecologică este o soluţie reală, efi cienă şi de perspectivă.