Direcţiile ameliorării grâului comun de toamnă la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
407 4
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-08 19:58
SM ISO690:2012
GORE, Andrei, BUIUCLI, Piotr, VEVERIŢĂ, Efimia, ROTARI, Silvia. Direcţiile ameliorării grâului comun de toamnă la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM. In: Genetica și fiziologia rezistenței plantelor, 21 iunie 2011, Chişinău. 2011, p. 97. ISBN 978-9975-78-994-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Genetica și fiziologia rezistenței plantelor 2011
Conferința "Genetica şi fiziologia rezistenţei plantelor"
Chişinău, Moldova, 21 iunie 2011

Direcţiile ameliorării grâului comun de toamnă la Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor al AŞM


Pag. 97-97

Gore Andrei, Buiucli Piotr, Veveriţă Efimia, Rotari Silvia
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor
 
 
Disponibil în IBN: 11 aprilie 2020


Rezumat

Este cunoscut faptul că ameliorarea grâului comun de toamnă la ora actuală în lume este orientată spre crearea de noi soiuri semipitice cu o înălţime de 60-80 cm de tip intensiv. Aceste soiuri au o productivitate înaltă şi necesită utilizarea unor doze mari de azot şi alte îngrăşăminte minerale precum şi a diferitor pesticide. Ca rezultat, recolta de grâu conţine de multe ori micotoxine şi reziduuri toxice. În prezent pe piaţa de desfacere a mărfurilor din multe ţări este cerută producţia pur ecologică de cereale. Această producţie adesea are un conţinut scăzut de proteine şi gluten în bob şi calitatea boabelor este diminuată din cauza bolilor şi dăunătorilor. De aceea scopul investigaţiilor noastre a fost de a obţine noi soiuri de grâu comun de toamnă semiextensive cu talia plantei de 85-100 cm, înfrăţire productivă 3-5 fraţi, rezistenţă înaltă la iernare, secetă, maladii, procent înalt de proteine şi gluten. În calitate de material iniţial, pentru crearea unor asemenea soiuri au fost utilizate cele mai bune soiuri după productivitate, calitate şi rezistenţă la factorii abiotici şi biotici – Mironovscaia 808, Odesskaia 51, Odesskaia 117, 267, Belceanka 5,7 şi al… Începând cu generaţia F2 şi alte generaţii au fost depistate şi studiate în diferite etape ale procesului de ameliorare un set întreg de linii cu ecotipul semiextensiv. Soiurile noastre Moldova 5, Moldova 11, omologate la noi in republică, corespund cerinţelor de soiuri semiextensive. Pe parcursul anilor 2008-2010, soiurile Moldova 5 şi Moldova 11 au avut, corespunzător, o recoltă medie de 32,8 şi 34,7 q/ha. Soiul Odesskaia 267, creat la Odessa, a fost ca soi martor. Productivitatea acestui soi (media pe trei ani) a fost de 31,6 q/ha. Înălţimea plantelor a fost în medie de 115 cm. În afară de soiurile menţionate în câmpul comparativ de concurs a fost studiat şi soiul de perspectivă Moldova 79, care a avut o productivitate în medie pe trei ani de 38,9 q/ha. Soiurile noastre au avut în mediu pe trei ani următoarea înălţime: Moldova 5-90,2 cm, Moldova 11-97,4 cm, Moldova 79-104,3 cm. În anul 2009 aceste soiuri au fost apreciate după conţinutul de gluten în boabe. Soiul Odesskaia 267 a avut 28,1%, Moldova 5-26,43%, Moldova 11-27,9%, Moldova 79-28,5%. Soiurile Moldova 5, 11, 79 sunt mai rezistente la pătulire, ca soiul Odesskaia 267 ele nu s-au pătulit, pe când soiul Odesskaia 267 pe unele parcele s-a pătulit parţial şi a avut o rezistenţă la cădere de 7-8 puncte (max. 9 puncte). Anul 2010 a fost unul ploios şi de aceea la unele soiuri au încolţit boabele în spic. Toate soiurile sus-menţionate, inclusiv soiul Odesskaia 267, au avut o rezistenţă maximă de 9 puncte şi nu au încolţit în spic. Aceste soiuri au avut o rezistenţă înaltă la iernare, secetă şi scuturarea boabelor. Soiurile noastre Moldova 5, 11, 79 au avut o rezistenţă mai înaltă la rugina brună, în comparaţie cu soiul martor Odesskaia 267. Cel mai rezistent a fost soiul Moldova 79. De asemenea am studiat la aceste 4 soiuri tipul înfl oririi. După numărul de stamine ieşite în afara spiculeţelor, la spicul de grâu la soiul Odesskaia 267 a fost de 44,6% de spiculeţe cu înfl orire deschisă, Moldova 5-45,6%, Moldova 11-54,5% şi Moldova 7956,4%. După cum se vede, din cele scrise mai sus, soiurile noastre au un procent mai înalt de spiculeţe cu înfl orire deschisă. De aceea după părerea noastră, ele sunt mai heterogene ca soiul martor Odesskaia 267 şi mai adaptate la condiţiile de mediu. În anul 2008, soiurile noastre Moldova 5 şi Moldova 11 au fost printre cele mai bune 10 soiuri omologate în Republica Moldova. Din cele relatate mai sus se poate conchide că soiurile Moldova 5, 11, 79 pe deplin corespund cerinţelor de soiuri semi extensive şi se caracterizează prin productivitate înaltă, rezistenţă sporită la iernare, secetă, pătulire, scuturare, încolţire a boabelor în spic şi procent înalt de gluten în boabe. Moldova 5, 11, 79 sunt rezistente la maladii (rugina brună, făinare, fuzarioză). În toamna acestui an preconizăm să predăm Comisiei de Stat de încercare a soiurilor soiul Moldova 79, care s-a dovedit a fi cel mai bun soi după mai mulţi parametrii (productivitate, calitate şi rezistenţă la factorii biotici şi abiotici).