Diversitatea genetică în cadrul speciilor de plante medicinale
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
456 5
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-15 14:11
SM ISO690:2012
ŢAPU, Lucia. Diversitatea genetică în cadrul speciilor de plante medicinale. In: Genetica și fiziologia rezistenței plantelor, 21 iunie 2011, Chişinău. 2011, p. 80. ISBN 978-9975-78-994-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Genetica și fiziologia rezistenței plantelor 2011
Conferința "Genetica şi fiziologia rezistenţei plantelor"
Chişinău, Moldova, 21 iunie 2011

Diversitatea genetică în cadrul speciilor de plante medicinale


Pag. 80-80

Ţapu Lucia
 
Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 10 aprilie 2020


Rezumat

Analiza diversităţii genetice a speciilor de plante medicinale s-a efectuat prin intermediul metodei RAPD, care reprezintă o variaţie a reacţiei de polimerizare în lanţ (PCR – Polymerase Chain Reaction) cu primeri arbitrari. În calitate de amorsă în reacţia de amplifi care au fost utilizaţi 19 primeri – decameri arbitrari ce aparţin familiilor OPK, OPB, OPA, OPG, OPH, OPI şi P. Majoritatea au dat aplifi care, rezultând un număr variabil de ampliconi, evidenţiindu-se 1-18 benzi în funcţie de primer şi specie. Cel mai informativ s-a constatat unul din primerii familiei P şi anume P 49, care a generat ampliconi la 15 din cele 18 specii de plante medicinale utilizate în studiu, iar numărul de fragmente a variat de la specie la specie înregistrându-se între 1-16 ampliconi. Primerul OPK 17 a generat la specia Poligonatum multifl orum cele mai multe benzi (18) de diferită intensitate. Cea mai polimorfă s-a dovedit a fi specia Geranium pratensis, ADN-ul căruia a dat amplifi care cu 16 primeri dintre cei 19 precăutaţi. Produsele PCR au fost reprezentate de ampliconi cu lungimea de 100-3000 pb. Analiza RAPD la cele 18 specii de plante medicinale nu a scos în evidenţă fragmente monomorfe generate de primerii nespecifi ci, constatându-se doar benzi polimorfe şi specifi ce care au variat în dependenţă de primerul utilizat. Pentru majoritatea primerilor au fost caracteristice benzi specifi ce care au variat în dependenţă de specie. Excepţie au fost primerii P 43 şi P 44 care nu au generat fragmente specifi ce, de menţionat că la aceşti doi primeri spectrul a variat în aceleaşi limite (>3000-200 pb) şi au generat fi ecare a câte 20 de fragmente la speciile studiate. Unii primeri la unele specii au generat aceleaşi benzi specifi ce, pe când alţii au permis amplifi carea de benzi specifi ce unice (tab. 1).tabelTabelul 1. Benzi specifi ce unice generate de primerii utilizaţi în studiu