Articolul precedent |
Articolul urmator |
595 17 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-23 14:47 |
SM ISO690:2012 RADU, Gianina-Anemona. Provocări privind gestionarea infracționalității la frontierele UE. In: Strategia Securității Uniunii Europene în contextul Metamorfozelor Relațiilor Internaționale, 23 aprilie 2021, Chişinău. Chişinău: "Print-Caro" SRL, 2021, Vol.1, pp. 334-342. ISBN 978-9975-56-874-6. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Strategia Securității Uniunii Europene în contextul Metamorfozelor Relațiilor Internaționale Vol.1, 2021 |
||||||
Conferința "Strategia Securității Uniunii Europene în contextul Metamorfozelor Relațiilor Internaționale" Chişinău, Moldova, 23 aprilie 2021 | ||||||
|
||||||
Pag. 334-342 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Securitatea europeană, în calitatea sa de construct voluntar, responsabil şi conştient, se confruntă constant şi cotidian cu un sistem de provocări interne şi externe. Prin provocare de securitate înţelegem ansamblul factorilor de naturi diverse ce pot declanşa riscuri, pericole şi ameninţări în materie de securitate la adresa societăţii umane. Uniunea Europeană, astăzi, reprezintă un important actor pe scena mondială. Ea, prin forţa sa economică, prin populaţia de care dispune (circa 500 milioane de persoane), prin politicile de o mare complexitate şi diversitate promovate atât în interiorul său, cât şi în afara sa, este o voce ce se face tot mai auzită pe plan internaţional. Un sector în care aportul său poate fi semnificativ atât pentru toată Europa nu doar pentru statele ce o compun, cât şi pentru lumea întreagă este garantarea şi asigurarea securităţii persoanelor. Un astfel de rol este de o mare complexitate datorită paletei largi de pericole, riscuri şi ameninţări de securitate care îşi fac tot mai mult simţită prezenţa atât în Europa, cât şi în lume, precum: criza economico-financiară, nivelul de dezvoltare socială şi economică diferită a statelor membre, efectele migraţiei internaţionale, multiculturalismul existent în interiorul său, terorismul, criminalitatea organizată, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele regionale. Acestea toate sunt potenţate de o serie de factori interni şi externi Uniunii cum ar fi: îmbătrânirea populaţiei, migraţia persoanelor, globalizarea, manifestările naţionaliste şi/sau mişcările separatiste din unele state europene. Pentru a face faţă unor asemenea pericole, riscuri şi ameninţări UE are o Politică de Securitate şi Apărare Comună (PSAC), la punerea căreia în operă participă toate statele membre. De asemenea, în acelaşi scop, UE dispune atât de instrumente militare, cât şi civile prin intermediul cărora înfăptuieşte obiectivele PSAC. Principii și politici comune în gestionarea crizelor, coordonarea și simultaneitatea acțiunilor tuturor factorilor de decize și a structurilor operaționale, instituirea oraganismelor specializate în contracararea comună a amenințărilor asupra scurității statelor, sunt provocări în continuă schimbare, mereu mutabile și surprinzătoare. |
||||||
Cuvinte-cheie securitate, transfrontalier, criminalitate, provocări, digitalizare, Security, cross-border, crime, challenges, digitization |
||||||
|