Consideraţii despre omul şi savantul Valeriu Pasat
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
892 10
Ultima descărcare din IBN:
2023-04-10 12:57
SM ISO690:2012
BAHNARU, Vasile. Consideraţii despre omul şi savantul Valeriu Pasat. In: Reconstituiri istorice : Civilizaţie, valori, paradigme, personalităţi : : In honorem academician Valeriu Pasat, 6 noiembrie 2018, Chişinău. CHIȘINĂU, 2018: 2018, pp. 30-36. ISBN 978-9975-3183-9-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Reconstituiri istorice : Civilizaţie, valori, paradigme, personalităţi : 2018
Conferința "Reconstituiri istorice : Civilizaţie, valori, paradigme, personalităţi : "
Chişinău, Moldova, 6 noiembrie 2018

Consideraţii despre omul şi savantul Valeriu Pasat


Pag. 30-36

Bahnaru Vasile
 
Institutul de Filologie al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 14 august 2019


Rezumat

Când vine vorba de acad. Valeriu Pasat, îmi revin în memorie versurile lui George Topâceanu „Zboară veşti contradictorii, // Se-ntretaie ştirile...”, întrucât despre Domnia Sa într-adevăr pot fi formulate opinii dintre cele mai contrastante. Astfel, unii „binevoitori” îl acuză pe Valeriu Pasat de promotor al ideologiei comuniste în studiul istoriei, de atitudine filorusă şi chiar de spionaj în favoarea Rusiei. În cele ce urmează nu sunt tentat să combat calomniile lansate la adresa dlui Valeriu Pasat, ci să evidenţiez meritele sale de cercetător pasionat şi obiectiv al perioadei sovietice din istoria noastră, fapt ce reduce la zero toate insinuările enumerate anterior. Aşadar, în rândurile ce urmează nu vom insista asupra omului politic Valeriu Pasat şi ne vom axa atenţia asupra importanţei studiilor elaborate de academicianul Valeriu Pasat în problema istoriei Republicii Moldova în perioada sovietică şi asupra omului cetăţii Valeriu Pasat. În primul rând, fără a face incursiuni enciclopedice în raport cu biografia şi activitatea ştiinţifică a lui Valeriu Pasat, constatăm că acesta se manifestă drept un om corect, afectuos, amabil şi mărinimos. Pe parcursul anilor s-a manifestat ca un generos donator de carte, oferind cu titlu gratuit literatură artistică şi ştiinţifică unor biblioteci publice şi universitare din Chişinău, Bălţi, Cahul, Comrat. S-a impus şi în calitate de excelent organizator de expoziţii tematice (a se vedea: expoziţiile „Moldova în epoca stalinistă”, „Viaţa în gulag a Eufrosiniei Kersnovski”), în calitate de conferenţiar public, evidenţiindu-se prin competenţă ştiinţifică şi prin profunzimea prelegerilor sale, dar mai ales în calitate de redutabil recenzent al tezelor de doctor şi doctor habilitat în istorie şi de conducător sau consultant pentru doctoranzi şi postdoctoranzi care elaborează teze de doctor sau de doctor habilitat în istoria contemporană a Republicii Moldova. Cu toate acestea, făcând abstracţie de preocupările politice şi sociale ale academicianului Valeriu Pasat, există probe irefutabile că acesta s-a afirmat plenar în domeniul studierii istoriei postbelice a Basarabiei, manifestându-se ca un savant corect, obiectiv, intransigent dar, totodată, binevoitor şi generos cu cei care muncesc alături, ghidaţi de ideea de a face cercetări ştiinţifice autentice. În cazul în care intenţionăm să precizăm spectrul intereselor ştiinţifice ale academicianului Valeriu Pasat, suntem puşi în situaţia de a constata că aria preocupărilor sale ştiinţifice este suficient de variată şi se extinde asupra unor probleme de importanţă majoră pentru istoria contemporană a Basarabiei – sovietizarea Moldovei postbelice dintre Nistru şi Prut, mecanismul metodelor violente şi represive, aplicat populaţiei de către regimul totalitar comunist, deportările staliniste, destinul Bisericii şi al clericilor basarabeni supuşi persecuţiilor şi exterminării în masă etc. Prin urmare, domeniul preocupărilor ştiinţifice ale dlui Valeriu Pasat se axează pe două direcţii fundamentale de cercetare a istoriei noastre contemporane care, până în 1990, fie erau interpretate tendenţios, prin prisma ideologiei comuniste, în istoriografia sovietică, fie erau interpretate ca fiind tabu şi nu se abordau în studiile de istorie: evoluţia social-economică, administrativă, politică, culturală şi spirituală a Republicii Moldova în mediul regimului stalinist; – evoluţia relaţiilor dintre putere, Biserică şi enoriaşi în RSS Moldovenească. Tocmai din aceste considerente Valeriu Pasat s-a mobilizat şi concentrat pe ideea de a identifica soluţia pentru mai multe probleme de istorie contemporană necunoscute, controversate şi excluse de autorităţi, pentru o perioadă mare de timp, din orizontul de cercetare al istoricilor. Şi numai după prăbuşirea imperiului sovietic, istoricii au reuşit să beneficieze de acces relativ liber la cele mai multe arhive naţionale şi internaţionale, aşa încât documentarea minuţioasă şi valorificarea unui număr considerabil de documente le-au permis istoricilor să studieze unele probleme de importanţă maximă pentru istoria Moldovei sovietice din anii ’40-’90 ai secolului al XX-lea. În această ordine de idei, academicianul Valeriu Pasat este un favorit al destinului, întrucât i s-a oferit ocazia de a beneficia de cele mai importante arhive ex-sovietice şi ca urmare a avut posibilitatea de a-şi concentra toată atenţia asupra studierii aprofundate a perioadei postbelice, a perioadei „stalinismului târziu” şi a consecinţelor acestuia asupra formării şi evoluţiei evenimentelor în RSSM. Valeriu Pasat a studiat pentru prima dată în istoriografia noastră deportările staliniste din Basarabia din perioada de până la cel De-al Doilea Război Mondial şi din perioada postbelică. Profitând de documente inedite de arhivă, valorificate, de cele mai multe ori, pentru prima dată, el a reuşit să identifice în ansamblu şi în profunzime mecanismele deportărilor şi metodele de realizare a acestora, ansamblul de acţiuni ale tuturor pârghiilor sistemului represiv sovietic etc. Ca urmare a investigaţiilor de arhivă şi a analizelor realizate, laboriosul cercetător a reuşit să cuantifice numărul locuitorilor din Basarabia deportaţi în teritoriile îndepărtate ale Rusiei, fiind preocupat de asemenea de destinul deportaţilor – condiţiile de detenţie, înstrăinarea, revenirea la baştină în perioada destalinizării. Valorificarea problemei deportărilor constituie un suport solid pentru inaugurarea unor noi direcţii de cercetare şi serveşte în calitate de fundament teoretico-ştiinţific consistent pentru elaborarea unor noi concepţii, interpretări şi pentru identificarea unui larg spectru de probleme politice, social-economice, culturale şi spirituale care nu au fost cercetate sau au fost interzise de a fi studiate în perioada de existenţă a RSS Moldoveneşti. Academicianului Valeriu Pasat îi revine primordialitatea de a fi primul dintre istoricii noştri care a examinat profund, minuţios şi obiectiv formarea structurilor politice şi a celor represive din RSSM în perioada stalinistă, relaţia conducerii RSSM cu Moscova, metodele şi practica administrării republicii, distrugerea vechilor structuri şi a relaţiilor social-economice, producerea artificială a unor calamităţi sociale – foametea din perioada 1946-1947 şi colectivizarea, fapt ce a permis autorului să elucideze esenţa, conţinutul şi consecinţele perioadei staliniste din istoria RSS Moldoveneşti în anii 1940-1953. Mai mult decât atât, academicianul Valeriu Pasat a iniţiat un vast proiect ştiinţific de investigare a istoriei, reprezentând esenţa întregii existenţe a Moldovei sovietice în cadrul sistemului general sovietic, perioadă în care s-a produs sovietizarea şi comunizarea Basarabiei, prin transformarea radicală a vieţii politice, economice, sociale şi culturale în conformitate cu preceptele sistemului sovietic. O accentuată valoare ştiinţifică de pionierat o are şi studierea reacţiei populaţiei la acţiunile puterii, modul de viaţă al populaţiei rurale şi urbane în condiţiile colectivizării şi industrializări, formarea şi activitatea intelectualităţii naţionale, relaţiile etnice şi contradicţiile interetnice. Academicianului Valeriu Pasat îi aparţine primatul şi în cercetarea istoriei Ortodoxiei în RSS Moldovenească, acestei probleme autorul consacrând patru volume de documente publicate, care însumează zeci de mii de mărturii de arhivă şi care oferă viitorilor cercetători posibilitatea de a elabora noi studii ştiinţifice asupra istoriei Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. De altfel, analizând situaţia Bisericii sub regimul comunist, Valeriu Pasat, făcând uz de numeroase documente de arhivă, reuşeşte să depăşească caracterul unilateral al unor studii consacrate acestei probleme şi să elaboreze importante şi originale lucrări ştiinţifice. Pentru a ne crea o imagine de ansamblui asupra activităţii de savant a academicianului Valeriu Pasat propunem să enumerăm cele mai importante studii elaborate de Domnia Sa pe parcursul activităţii sale ştiinţifice: 1) Pagini dificile din istoria Moldovei. 1940-1950. Moscova, 1994 (în limba rusă); 2. Asprul adevăr al istoriei: Deportările de pe teritoriul RSSM în anii ‘40-’50, Moscova, 1994 (în limba rusă), Chişinău, 2000, (în limba română); 3. Calvarul: Documentarul deportărilor de pe teritoriul RSS Moldoveneşti. 1940-1950, Moscova, 2006 (în română); 4. Care-i preţul unei vieţi de om (Memorii şi desene din anii de gulag stalinist ale Eufrosiniei Kersnovski), Moscova, 2006 (în limba rusă); 5. Ortodoxia în Moldova. Autorităţile, Biserica, credincioşii (patru volume), Moscova, 2010-2012 (în limba rusă), cuprinzând numeroase documente unice pe această temă, referitoare la anii 1940-1991 (circa 4.000 de pagini); 6. RSS Moldovenească în epoca stalinistă. 1940-1953, Chişinău, 2011 (panoramă documentară a istoriei recente a Republicii Moldova); 7. Ortodoxia şi puterea sovietică (în tipar) şi 8. File inedite din viaţa şi fapta lui Constantin Stere (ambele în curs de apariţir) etc. În calitate de editor şi responsabil de ediţie, în anul 2008 a fost invitat de preşedintele Consiliului Europei să facă prezentarea cărţii Care-i preţul unei vieţi de om, declarată cea mai bună carte în Rusia a anului 2007, la categoria „Memorii”. Astfel, Valeriu Pasat a avut ocazia ca, la cel mai înalt şi mai prestigios for european, în prezenţa unor politicieni de seamă şi a unor savanţi notorii, să relateze succint istoria noastră din a doua jumătate a secolului al XX-lea, prin prisma unei cărţi scrise şi ilustrate de o distinctă personalitate basarabeană, Eufrosinia Kersnosvki, lucrare ce este percepută, de către specialişti, ca un fenomen al culturii europene. În 2009, la Milano, a văzut lumina tiparului o ediţie a acestei cărţi în limba italiană; iar în prezent se pregătesc pentru tipar versiunile în germană şi în engleză ale acestei neobişnuite cărţi. Este important să menţionăm că cele peste 80 de lucrări ale lui Valeriu Pasat se bazează pe un număr impresionant de documente, sintetizate şi comentate, cercetătorul valorificând în ultimii 20 de ani mii de documente inedite din peste 20 de arhive din Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina, România, Kazahstan, Uzbekistan, Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Franţa etc. Pubică articole şi studii în prestigioase reviste de specialitate de la Chişinău, Kiev, Moscova, Bucureşti (inclusiv în revista „Academica” – publicaţie ştiinţifică a Academiei Române, precum şi în revista de prestigiu şi de largă popularitate „Historia”). Cărţile academicianului Valeriu Pasat au fost distinse cu diverse premii şi diplome la târgurile internaţionale de carte din Chişinău, Moscova, Strasbourg (2007, 2011, 2012), iar autorul lor este laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova (2012). Fiind în posesia unor inedite surse istorice de arhivă, academicianul Valeriu Pasat a reuşit să aprofundeze mai multe aspecte din istoria RSS Moldoveneşti. În această ordine de idei se impune în mod special studiul monografic fundamental Calvarul. Documentarul deportărilor de pe teritoriul RSS Moldoveneşti. 1940–1950, esenţa acestuia constând în cercetarea problemelor despre situaţia social-economică, politică şi spirituală din perioada de după formarea la 2 august 1940, a RSS Moldoveneşti, motiv pentru care vom stărui în mod deosebit asupra acestuia. Studiul se remarcă prin cuprinzătoarea introducere, în care autorul prezintă, făcând uz de importante surse documentare, dezastrul deportărilor sovietice, insistând în mod special asupra suportului ideologic şi mecanismului practic de realizare a terorii după lovitura de stat din 25 octombrie/7 noiembrie 1917. O importanţă deosebită prezintă concluzia autorului conform căreia în societatea sovietică legea n-a constituit niciodată un obstacol insurmontabil pentru abuzurile puterii oficiale. Mai mult, legile sovietice justificau persecuţiile şi represiunile politice, toate acestea fiind secundate în mod obligatoriu de violenţă şi execuţii, întrucât numai în acest mod putea fi menţinut regimul torţionar sovietic. Documentele de arhivă demonstrează cu lux de probe irefutabile că represiunilor totalitarismului sovietic au fost supuşi reprezentanţi ai tuturor categoriilor sociale, profesiunilor, vârstelor, naţionalităţilor şi confesiunilor, diferenţa constând doar în numărul acestora. Structurile puterii de stat şi de partid, deşi formal activau în numele constituţiei, în realitate erau organizatorii, promotorii şi executorii acestor abuzuri şi ilegalităţi, care se realizau în numele unui ideal utopic de construire a unei „societăţi noi”. Această experienţă acumulată de autorităţile sovietice în domeniul persecuţiei şi represiunii a fost aplicată în totalitate şi pe teritoriile anexate la URSS în urma tratatului Ribbentrop–Molotov, inclusiv în spaţiul basarabean al RSS Moldoveneşti. În acest context lucrarea în cauză se singularizează prin definirea naturii, locului şi rolului, inclusiv a particularităţilor specifice ale deportărilor din RSSM în regiunile îndepărtate ale URSS. În definitiv, acest studiu monografic este elaborat în baza unui amplu şi variat material documentar inedit, identificat de autor în 16 arhive centrale şi regionale – din Chişinău, Moscova, Siberia, Kazahstan şi Uzbekistan.Pe baza materialelor de arhivă este elaborată şi lucrarea Eufrosinia Kersnovski. Care-i preţul unei vieţi de om, apărută la Moscova în 2006 (856 p.), care reprezintă un document ce reflectă, prin viziunea unei persoane deportate, calvarul, patimile şi insulltele, prin care au trecut sutele de mii de oameni oneşti. Este vorba de memoriile basarabencei Eufrosinia Kersnovski, care, după ani de gulag şi detenţie, a aşternut pe hârtie, pe cât a fost posibil, întreaga sa „epopee” de suferinţe, chin şi umilinţă. Meritul academicianului Valeriu Pasat la elaborarea acestei cărţi constă în faptul că a reuşit să pregătească pentru tipar această monumentală operă memorialistică ce prezintă o panoramă zguduitoare a vieţii deosebit de aspre şi dure din „arhipelagul gulag” şi s-o facă cunoscută pblicului larg, însoţind-o cu un competent, profund şi amplu studiu introductiv, inclusiv cu indice de nume de persoane şi geografice. Opera Eufrosiniei Kersnovski a devenit cunoscută publicului larg la începutul anilor 90 ai secolului al XX-lea, ediţia întrunind calităţile unei excepţionale realizări editoriale prin faptul că reproduce în întregime cele peste 2  mii de pagini de caiet cu desenele autoarei, în condiţii grafice deosebite. Studiul introductiv, semnat de Valeriu Pasat (p. 7-10), radiografiază fenomenul deportărilor din anii ’30-’50 din URSS şi RSS Moldovenească. Un loc distinct în activitatea ştiinţifică a istoricului Valeriu Pasat revine studiilor consacrate Bisericii Ortodoxe din RSS Moldovenească în condiţiile politicii de stat şi de partid ateiste vulgare şi a imixtiunii brutale a autorităţilor de stat, structurilor de forţă şi de coerciţie – NKVD şi KGB. Această imensă muncă iniţiată de Valeriu Pasat în numeroase arhive din Republica Moldova, Rusia şi România a condus la identificarea unui mare număr de documente şi materiale privind activitatea Bisericii Ortodoxe din RSSM, trecută din componenţa Bisericii Ortodoxe Române în componenţa Bisericii Ortodoxe Ruse şi sub jurisdicţia Patriarhului întregii Rusii. Muncii titanice, intense şi vaste asupa acestei probleme autorul i-a consacrat circa 20 de ani, acumulând de-a lungul timpului un imens material documentar, care reflectă, din cele mai diverse aspecte, evoluţia Bisericii Ortodoxe din RSSM din 1940 până în 1991. În aceste condiţii, prolificul istoric Valeriu Pasat a realizat o cercetare şi o analiză riguroasă asupra tuturor problemelor legate de viaţa religioasă din RSSM, prezentând minuţios în acest scop, suferinţele, dar şi dârzenia multor credincioşi, ale preoţilor şi ale clerului bisericesc şi mănăstiresc şi, în mod special, raporturile dintre autorităţile de stat şi structurile ecleziastice locale şi centrale. Drept rezultat, autorul a elaborat patru volume masive de documente istorice privind această problematică, volumele respective corespunzând, sub aspect cronologic, principalelor etape, prin care s-a văzut nevoită să supravieţuiască cu mare dificultate Biserica Ortodoxă din RSS Moldovenească (1940-1991). Tot în această ordine de idei, merită să fie remarcat încă un moment de importanţă primordială pentru activitatea ştiinţifică a academicianului Valeriu Pasat: studiile şi culegerile sale de documente de arhivă reprezintă nu numai o valoare ştiinţifică indubitabilă, ci şi un suport documentar inestimabil pentru viitoare studii de sinteză asupra istoriei noastre. Totodată, fiind familiarizat cu activitatea ştiinţifică a dlui Valeriu Pasat în cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, mă impresionează profunzimea gândirii lui asupra problemelor fie cu caracter istoric, fie de natură general ştiinţifică. Este absolut neesar, în opinia noastră, să readucem în discuţie încă un aspect important din activitatea ştiinţifică şi social-politică a academicianului Valeriu Pasat. În primul rând, ţinem să reamintim că după studiile de licenţă (1982), urmează doctoratul la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a URSS din Moscova (1982-1987), iar în 1994 studiază la Academia Diplomatică din Federaţia Rusă, şi ca urmare în 1988 susţine teza de doctor în istorie şi cea de doctor habilitat în 1996, la scurt timp devenind membru-corespondent (2001) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2010). În 1993, este antrenat în cariera diplomatică, fiind desemnat ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, iar prin cumul şi în Finlanda şi Kazahstan (1994-1997). Deţine funcţii importanteîn guvernul Republicii Moldova: ministru al apărării (1997-1999), ministru al Securităţii Naţionale (1999-2000), director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (2000-2001). Merită toată atenţia să reamintim aici importanţa reformei pe care a realizat-o Valeriu Pasat în structura organelor Securităţii Naţionale, Ministerul Securităţii Naţionale fiind transformat în Serviciu de Informaţii şi Securitate (SIS), în acest process de reformare a structurii respective beneficiind de consilierea unor colegi din unele ţări şi în primul rând a celor din România. Ar fi inadmisibil să nu evidenţiem încă o calitate meritorie a omului Valeriu Pasat: modestia lui devenită proverbială. Astfel, după realizarea reformei în SIS, s-a dispus avansarea lui Valeriu Pasat în gradul de general, fiind perfectate, în acest sens, o hotărâre specială de Guvern şi decretul preşedintelui Republicii Moldova. Însă V. Pasat a refuzat această avansare, motrivându-şi refuzul prin faptul că gradul military de general este inadecvat pentru un ministru civil. De altfel, acesta a fost şi rămâne un caz unic în istoria avansărilor în gradele militare superioare din Republica Moldova. În fine, nu putem face abstracţie de faptul că academicianul Valeriu Pasat „s-a manifestat” şi ca deţinut politic al guvernării comuniste de la Chişinău (2005- 2008), în urma iniţierii unui dosar fabricat, în care i se aduceau acuzaţii false că ar fi vândut în mod fraudulos 21 de avioane militare. În realitate, comercializarea acestor avioane militare din gestiunea Ministerului Apărării al Republicii Moldova s-a făcut întru totul legal, prin Hotărâre de Guvern şi la indicaţia Preşedintelui de atunci al Republicii Moldova. Cu totul altceva e faptul că minsitrul Apărării Valeriu Pasat a insistat – şi a obţinut – ca avioanele să fie vândute Ministerului Apărării al SUA, fără intermediari, şi să nu fie înstrăinate unor organizaţii obscure din anturajul lui Saddam Hussein sau al altor lideri arabi din Orientul Mijlociu. Valeriu Pasat a îndurat cu demnitate şi bărbăţie condiţiile inumane de deţinut al regimului neocomunist de la Chişinău. Mai mult: în celulă el a continuat să cerceteze subiectele predilecte, de interes major, ale istoriei aflării Moldovei în cadrul ţării sovietelor. În această muncă, şi dificilă, şi consolatoare, a beneficiat mereu de concursul soţiei, în pofida atmosferei ostile ce o creaseră autorităţile comuniste în jurul persoanei sale.Tot în acest context este demn de atenţie faptul că arestarea lui Valeriu Pasat s-a produs la câteva zile după ce scesta a avut o intervenţie dură la adresa guvernării comuniste de la Chişinău, pe care a ţinut-o în faţa diasporei moldoveneşti de la Moscova. A fost pus în libertate după ce a fost achitat complet, dată fiind netemeinicia acuzaţiilor din dosarul fabricat. Punerea în libertate lui Valeriu Pasat s-a făcut şi datorită unor intervenţii energice din partea Consiliului Europei, Uniunii Europene, Departamentului de Stat al SUA, MAE al Rusiei. Aşadar, în fine, cu prilejul vârstei de 60 de ani, îi doresc savantului Valeriu Pasat multă sănătate şi încă multe dezavuări din arhivele secrete pentru a fi elaborată o istorie obiectivă a spaţiului românesc dintre Prut şi Nistru.