This article seeks to understand the links between mining and archaeology in shell mounds of coastal Brazil, vastly used as lime sources since the early colonization. The shell mounds are the most ancient traces of the occupation of the Brazilian coast and many of them are extinct, because of the mining, which converted their shells into the cement of colonial buildings. Between devastation and cooperation, there are connected activities that were revealed by the scientific papers, published in the nineteenth century, and by the history of the public management of those sites through the twentieth century.

Prin acest articol autorul incearcă să ințeleagă legăturile dintre minerit și arheologie, in depunerile de cochilii ale Braziliei de coastă, folosite in mare măsură ca surse de calcar de la inceputul colonizării. Aglomerațiile de cochilii sunt cele mai vechi urme ale ocupației teritoriului brazilian și multe dintre ele au dispărut din cauza mineritului, care le-a transformat scoicile in cimentul clădirilor coloniale. Intre devastare și cooperare există activități conexe pe care am incercat să le dezvăluim prin lucrările științifice publicate in secolul al XIX-lea și prin istoria gestionării publice a acestor situri in secolul al XX-lea.