Cu privire la sursele conflictelor internaţionale contemporane. Lecție inaugurală a anului academic 2016-2017, 1 septembrie 2016
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1160 97
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-06 22:05
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
327.5 (227)
International blocs. Tension, conflict (214)
SM ISO690:2012
STĂVILA, Ion. Cu privire la sursele conflictelor internaţionale contemporane. Lecție inaugurală a anului academic 2016-2017, 1 septembrie 2016. In: Plural. History, Culture, Society, 2016, nr. 2, pp. 239-258. ISSN 2345-1262.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Plural. History, Culture, Society
Numărul 2 / 2016 / ISSN 2345-1262 /ISSNe 2345-184X

Cu privire la sursele conflictelor internaţionale contemporane. Lecție inaugurală a anului academic 2016-2017, 1 septembrie 2016
CZU: 327.5

Pag. 239-258

Stăvila Ion
 
Ministerul Afacerilor Externe
 
 
Disponibil în IBN: 10 martie 2017


Rezumat

Articolul de față, care conţine ideile şi reflecţiile formulate intr-o prelegere ţinută in faţa studenţilor şi corpului profesoral al Facultăţii de Istorie și Geografie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău la deschiderea anului de studii 2016, prezintă o incercare de analiză a surselor conflictelor internaţionale contemporane. Autorul consideră că potenţialul conflictual al lumii in care trăim este unul enorm, subminand pacea și securitatea internațională. Acest conflict latent preocupă deopotrivă mediul academic, elitele politice și societatea civilă de pretutindeni. O dovadă elocventă in acest sens il constituie interesul permanent al savanților față de această temă și multitudinea publicațiilor științifice semnate de notorietăți in materie, in care sunt elucidate premisele conflictelor internaţionale și impactul acestora asupra evoluției relațiilor internaționale. Autorul articolului consideră că sursele conflictelor internaționale contemporane trebuie căutate cu precădere in factorul uman și in entitățile etnice, culturale și religioase, dar și, in egală măsură, in natura statelor, ca subiecți de drept internațional, a actorilor nestatali și a relațiilor internaționale. Prin aceeași prismă sunt dezvăluite și fenomenele demografice și schimbările climatice care generează conflicte și tensiuni la scară planetară. Analiza factorilor ”partidei războiului” și ”antirăzboiului” amintește de mersul pe un camp minat al relațiilor internaționale, impanzite de conflicte de diferită natură și anvergură. Autorul consideră că elitele politice nu intotdeauna sunt la inălţimea exigenţelor şi responsabilităţilor care le revin pentru a face faţă provocărilor lumii contemporane. Evoluţiile spectaculoase din ultimele două decenii au condus practic la declanşarea unui nou Război Rece. Pe fundalul perpetuării conflictelor mai vechi, a apărut o serie intreagă de sfidări şi ameninţări mai noi care erodează in continuare sistemul relaţiilor internaţionale. Aceste evoluții creează impresia unei mişcări in direcţie greşită. Astfel, civilizaţia noastră s-a pomenit din nou in faţa unei dileme: fie va demonstra că in sfarșit a insuşit bine lecţiile istoriei şi va putea astfel să evite o degradare dramatică a relaţiilor internaţionale; fie va confirma o dată in plus justeţea clasicului care deplangea omenirea pentru că nu trage invăţăminte din istorie și, astfel, nu va putea evita un nou dezastru mondial. Autorul se alătură celor optimişti care sunt convinși că in cele din urmă raţiunea umană va triumfa şi omenirea va putea face faţă provocărilor serioase cu care se confruntă in ultimul timp.

The following article includes thoughts and ideas formulated at a university lecture presented for the students and teaching staff, from the History and Geography Department of State University “Ion Creangă” from Chişinău, at the beginning of 2016 year of study. The research provides a new attempt to review the sources of contemporary international conflicts. The author considers that the enormous conflicting potential of the today world undermines international peace and security, which concerns academic society, political elites and civic organizations from all over the globe. The ongoing interest of academics and likewise, of multitude of publications signed by prominent scientists presenting different points of view on the premises of international conflicts and their impact on evolution of international relations, is clearly outstanding. The author of the article considers that the sources of international conflicts should be predominantly sought in human factor; ethnic, cultural and religious entities and, in the same way, in the nature of states as subjects of International Law, non-state actors and international relations. Similarly, there are evolved the demographics phenomena and climate changes which cause conflicts and turmoil at global level. Analyzing them in part and as a group, the factors “parties of war” and “antiwar” appear to as like a walk on international relations minefield, planted with conflicts of different types and scopes. The author considers that political elites are not always highly responsible for duties they have in order to face the challenges of modern world. The spectacular evolutions from past two decades, practically, commenced a new “Cold War” and based on old conflicts gave birth to a wide range of new defiance and threats which are eroding the system of international relations. This state of affairs makes us think that the world is going in the wrong direction. Therefore, our civilization, once again, is facing a dilemma: either will prove that finally has learned the lessons of history and will prevent a dramatic degeneration of international relations, either will justify, one more time, the statement of a classic about humanity, which is not able to learn that lesson and prevent a new world disaster. The author joins the optimists who are confident that the human rationality will triumph and the humanity will face the serious challenges of a today world.

Cuvinte-cheie
conflicte internaționale, chestiuni identitare, alimentare și de apă,

multiculturalism,

criză demografică, migraţie, resurse energetice, schimbări climatice, Război Rece