Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1160 97 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-06 22:05 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
327.5 (227) |
International blocs. Tension, conflict (214) |
SM ISO690:2012 STĂVILA, Ion. Cu privire la sursele conflictelor internaţionale contemporane. Lecție inaugurală a anului academic 2016-2017, 1 septembrie 2016. In: Plural. History, Culture, Society, 2016, nr. 2, pp. 239-258. ISSN 2345-1262. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Plural. History, Culture, Society | ||||||
Numărul 2 / 2016 / ISSN 2345-1262 /ISSNe 2345-184X | ||||||
|
||||||
CZU: 327.5 | ||||||
Pag. 239-258 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Articolul de față, care conţine ideile şi reflecţiile formulate intr-o prelegere ţinută in faţa studenţilor şi corpului profesoral al Facultăţii de Istorie și Geografie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău la deschiderea anului de studii 2016, prezintă o incercare de analiză a surselor conflictelor internaţionale contemporane. Autorul consideră că potenţialul conflictual al lumii in care trăim este unul enorm, subminand pacea și securitatea internațională. Acest conflict latent preocupă deopotrivă mediul academic, elitele politice și societatea civilă de pretutindeni. O dovadă elocventă in acest sens il constituie interesul permanent al savanților față de această temă și multitudinea publicațiilor științifice semnate de notorietăți in materie, in care sunt elucidate premisele conflictelor internaţionale și impactul acestora asupra evoluției relațiilor internaționale. Autorul articolului consideră că sursele conflictelor internaționale contemporane trebuie căutate cu precădere in factorul uman și in entitățile etnice, culturale și religioase, dar și, in egală măsură, in natura statelor, ca subiecți de drept internațional, a actorilor nestatali și a relațiilor internaționale. Prin aceeași prismă sunt dezvăluite și fenomenele demografice și schimbările climatice care generează conflicte și tensiuni la scară planetară. Analiza factorilor ”partidei războiului” și ”antirăzboiului” amintește de mersul pe un camp minat al relațiilor internaționale, impanzite de conflicte de diferită natură și anvergură. Autorul consideră că elitele politice nu intotdeauna sunt la inălţimea exigenţelor şi responsabilităţilor care le revin pentru a face faţă provocărilor lumii contemporane. Evoluţiile spectaculoase din ultimele două decenii au condus practic la declanşarea unui nou Război Rece. Pe fundalul perpetuării conflictelor mai vechi, a apărut o serie intreagă de sfidări şi ameninţări mai noi care erodează in continuare sistemul relaţiilor internaţionale. Aceste evoluții creează impresia unei mişcări in direcţie greşită. Astfel, civilizaţia noastră s-a pomenit din nou in faţa unei dileme: fie va demonstra că in sfarșit a insuşit bine lecţiile istoriei şi va putea astfel să evite o degradare dramatică a relaţiilor internaţionale; fie va confirma o dată in plus justeţea clasicului care deplangea omenirea pentru că nu trage invăţăminte din istorie și, astfel, nu va putea evita un nou dezastru mondial. Autorul se alătură celor optimişti care sunt convinși că in cele din urmă raţiunea umană va triumfa şi omenirea va putea face faţă provocărilor serioase cu care se confruntă in ultimul timp. |
||||||
Cuvinte-cheie conflicte internaționale, chestiuni identitare, alimentare și de apă, multiculturalism, criză demografică, migraţie, resurse energetice, schimbări climatice, Război Rece |
||||||
|