Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
899 27 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-10-28 16:30 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
614.253 (165) |
Public and professional organization of health (873) |
SM ISO690:2012 BANARI, Ion. Bioetică socială versus valori creştine: perspective de interconexiune. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2016, nr. 4(10), pp. 100-106. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 4(10) / 2016 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 614.253 | ||||||
Pag. 100-106 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Una din premisele apariţiei bioeticii reprezintă prodigioasa dezvoltare a tehnologiilor biomedicale, care avea şi are ca obiectiv central crearea de noi posibilităţi de menţinere a biosului uman. Treptat această tendinţă a cuprins întreaga existenţă a omului ce a provocat gradual o diversitate de poziţii şi orientări morale. Din aceste considerente, s-a realizat un nou mod de abordare a atitudinilor bioetice, dintr-o nouă perspectivă în contextul bioeticii sociale, unde pluralismul moral să fie segmentat după anumite criterii metodologice. Material și metode. Cercetarea pluralismului moral contemporan implică două faze investigaționale: (1) modalitatea redirecţionării bioeticii, începând cu multitudinea de teorii influente în practica socială şi culminând cu metodologia cercetării lor; (2) implicaţiile domeniilor ce se intercalează cu bioetica, ce presupune sistematizarea teoretico-practică a cunoştinţelor care necesită adaptate sau bioetizate în rândul maselor (în cazul nostru domeniul ce intercalează cu bioetica este teologia creștină). Aceste niveluri de abordare permite studiului a interpreta problema prin câmpul conceptual și metodologic al bioeticii sociale. Rezultate. Relaţiile de temelie în actul religios creştin (omdivinitate şi invers, om-societate; om-natură) de obicei sunt interpretate doctrinar, moral şi normativ. Apariția unor noi cerințe morale în societate (atitudinea față de avort, inseminarea artificială, eutanasie, homosexualitate etc.), care potențial pot determina și chiar provoacă în unele regiuni tensiuni sociale, contribuind la respingerea lor. Înainte de a implementa o atitudine novatorie în sfera socială se cere a observa punctele tradiționale creștine care manifestă rezistență, apoi de ce natură sunt ele. Reieșind din natura lor (valorile creștine) putem stabili granițele dintre gradul de bioetizare a societății și nivelul adaptării bioeticii la ea. Concluzii. Bioetica socială prin instrumentariile sale metodologice reprezintă o punte practică în clarificarea pluralismului moral și reactualizarea componentelor sociale ce opun rezistență noilor cerințe etice. Respectivele repere teoretice vin să faciliteze actul medical contemporan. |
||||||
Cuvinte-cheie bioetică socială, practică medicală, teologie, valoare creștină |
||||||
|