Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1167 39 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-13 17:43 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
617.58-089.873-036.868-058 (1) |
Medical sciences (11142) |
SM ISO690:2012 TABIRTA, Alisa, PASCAL, Oleg, RUSSU-DELEU, Raisa. Evaluarea calităţii vieţii şi a factorilor determinanţi la pacienţii cu amputaţii transtibiale unilaterale după tratamentul de reabilitare medicală cu tehnici kinetice active: studiu prospectiv, descriptiv. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2016, nr. 4(10), pp. 71-83. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 4(10) / 2016 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 617.58-089.873-036.868-058 | ||||||
Pag. 71-83 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Calitatea vieţii pacienţilor după amputaţii de membre inferioare trebuie să fie abordată minuţios şi multidimensional, cu accent pe sănătatea fizică, funcţională și mintală, cu nivel de implicare în viaţa socială, pentru a putea interveni optimal, atunci când este nevoie. Utilitatea scalelor generice şi specifice de evaluare a calităţii vieţii pacienţilor cu amputaţii de membre inferioare a fost demonstrată doar prin prisma tratamentului chirurgical şi cel al asistenţei de protezare. Studiul efectuat şi-a propus drept scop evaluarea factorilor determinanţi ai calităţii vieţii prin aplicarea Trinity Amputation and Prosthesis Experience Scale (TAPES) la pacienţii cu amputaţii transtibiale unilaterale, incluşi în diferite programe de reabilitare. Material și metode. Studiul a fost realizat pe un grup de 142 de pacienţi cu diabet zaharat după amputarea membrului inferior, care au beneficiat de 2 programe diferite de reabilitare cu mijloace convenţionale (70 de pacienţi) și în combinaţie cu metode de kinetoterapie (72 de pacienţi). Pacienţii au completat chestionarul Trinity Amputation and Prosthesis Experience Scale (TAPES) privind estimarea calităţii vieţii. Rezultatele au fost analizate, folosind testele χ2 și U Mann-Whitney. Rezultate. Rezultatele obţinute au fost analizate prin cele patru direcţii principale, abordate în scala TAPES: impactul psihosocial, capacitatea funcţională, autoevaluarea stării de sănătate și gradul de satisfacţie faţă de proteză. Acceptarea şi adaptarea la proteze a fost favorabilă pentru 88,9% din cazuri din lotul cu reabilitare, faţă de 78,2% din cazuri, în lotul fără reabilitare. Comparativ, mai puţini pacienţi pot vorbi cu ușurinţă despre segmentul/membrul amputat (76,0%), faţă de discuţiile despre proteză. În 81,4% din cazuri, în lotul fără reabilitare vs. 44,4%, în cel cu reabilitare, prezintă limitarea activităţilor cotidiene prin restricţii de ambulaţie. Autoevaluarea stării de sănătate prin calificativul „bun”, după 6 luni în lotul cu reabilitare, a fost prezentată de 98,6% dintre persoane vs. 67,1%, în lotul fără reabilitare. Ambele loturi nu au prezentat diferenţe statistic semnificative referitoare la comorbidităţi. Concluzii. Programele de reabilitare medicală cu tehnici kinetice active permit ameliorarea statutului funcţional şi a calităţii vieţii la pacienţii cu amputaţii de membre inferioare, incluşi în diferite programe de reabilitare medicală. |
||||||
Cuvinte-cheie Calitatea vieţii, reabilitare medicală, amputaţia membrului inferior, tehnici kinetice active |
||||||
|