Studiul face o incursiune în mecanismele şi metodele de asigurare a securităţii regionale prin prisma principiului de interdependenţă. Intensificarea cooperării interstatale are ca rezultat dependenţa politico-socială şi economico-financiară dintre state şi formarea sistemelor de securitate. Concurenţa sau parteneriatul dintre două entităţi de securitate se răsfrînge direct asupra statelor din proximitatea geografică a acestora. Instituţile naţionale de resort din domeniul securităţii îşi schimbă atît din instrumentariul de lucru, cît şi mecanismele de reglementare. Procesele de regionalizare duc la erodarea graniţelor naţionale şi imposibilitatea de delimitare conceptuală şi practică a securităţii naţionale şi celei internaţionale. Ameninţările sunt comune pentru un grup de ţări, prin urmare şi acţiunile întreprinse pentru a preveni, stopa şi combate aceste ameninţări trebuie să fie comune.

The study presents the world politics where the members find themselves partialy unable for security, old tools and mechanisms to ensure internal security and regional concentration are ineffective. Liberalization and increased interstate cooperation in all social and political spheres lead involuntary to the interdependence of Member’s security systems. States through acts of will give up to some classical state powers to ensure national and regional security. Regionalization processes attract national states in an interdependent security system in which security problems can not be separated by state borders. Security threats are common for a group of countries or region, and therefore actions designed to prevent and combat these threats must be shared. Each state decides the format of a global partnership in this regard by including plenary politicalmilitary structure or establishing a special relationship with one of these organizations.