Contribuţia tinerilor care au studiat în străinătate la procesul de occidentalizare a României este cunoscută de mult timp. Subiectul a făcut deja obiectul a mai multor cercetări istorice sistematice. Este drept, în ciuda unor eforturi recente de a le compatibiliza cel puţin, acestea rămân încă puternic disparate şi chiar disonante. Mai mult, acestora pare că le lipseşte încă un cadru conceptual şi metodologic adecvat, care să integreze multitudinea de demersuri existente sau posibile, dar mai ales să configureze un domeniu de cercetare autonom şi care să permită o relativă compatibilizare a datelor obţinute în cadrul investigaţiilor empirice. Cum se poate face deci o cercetare în istoria migraţiei studenţeşti? Demersul de faţă încearcă să răspundă la această interogaţie analizând succint istoriografia experienţei studiilor tinerilor români în Franţa, una dintre cele mai semnificative, în ce priveşte amploarea şi efectele. Demersul cuprinde o încercare de sistematizare a principalelor probleme, o descriere a orizontului metodologic şi a surselor, precum şi prezentarea unui caz particular, experienţa tinerilor români la Ecole Normale Supérieure văzută ca problemă istoriografică.

The contribution of the young people who studied abroad in Romania’s Occidentalizing process has been known for a long time. The topic has already been dealt with by several systematic historical researches. It is true, in spite of some recent efforts to render them compatible, they remain disparate or even incongruous with each other. Furthermore, it seems that they lack an adequate conceptual and methodological framework, able to integrate the multitude of the existing or of the possible approaches, and, above all, to allow a relative harmonization of the data obtained in the empiric investigations. How could one make a research, therefore, in the history of the students’ migration? The present approach tries to answer this question by briefly analyzing the historiography of the youth’s schooling experience in France, one of the most significant experiences as far as its scope and effects are concerned. The approach includes an attempt to systematize the main issues, a description of the methodological and source horizon, as well as the presentation of a particular case, i.e. the experience of the young people who studied at École Normale Supérieure, regarded as a historiographic issue.