Introducere: Diagnosticul preoperator pozitiv de mucocel apendicular a fost descris epizodic în literatura de specialitate.. Lucrarea a avut ca scop evaluarea rolului investigațiilor imagistice în procesul de diagnostic al mucocelului apendicular. Material și metode: Au fost evaluați 12 pacienți cu neoplasme mucinoase ale apendicelui cu potențial malign redus (LGAMN), care au beneficiat de un examen ultrasonografic (USG) și/sau computer tomografie (CT). Rezultate: USG a pus în evidență formațiuni chistice circumscrise cu conținut de ecogenitate variabilă în fosa iliacă dreaptă sau bazinul mic. În 3 cazuri, în baza USG preoperator a fost stabilit diagnosticul de mucocel apendicular. În rest, datele USG preoperatorii au fost analizate retrospectiv. La momentul efectuării investigației, formațiunile hipoecogene cu contur clar au fost interpretate drept apendicită sau chisturi ovariene. Drept prag pentru diagnosticul pozitiv al mucocelului apendicular a fost stabilit diametrul apendicelui de ≥15 mm. La CT preoperator au fost descrise formațiuni lichidiene tubulare, bine conturate, neomogene, cu calcifieri parietale, localizate în fosa iliacă sau în proiecția anexelor pe dreapta cu prelungire spre regiunea cecului, cu densitatea conținutului 8-50 UH. Modificările tipice pentru mucocelul apendicular descrise la CT au fost prezentate de mase chistice bine delimitate cu atenuare joasă. În 50% din cazuri au fost depistate calcificări murale curbilinii, sugestive pentru mucocel apendicular. Analiza comparativă a diametrului apendicelui, stabilit la USG, a constituit în medie 36,3±5,1 mm (CI 95%:23,85-48,73); la CT – 28,8±4,2mm (CI 95%:17,14-40,46), iar intraoperator – 30,88±5,4 mm (CI 95%: 18,11-43,64), diferența fiind statistic nesemnificativă (p>0,05). Concluzii: Importanța evaluării preoperatorii a pacienților cu mucocel apendicular utilizând USG și TC este indiscutabilă. Analiza parametrilor descriși permite sporirea ratei diagnosticului pozitiv preoperator.