| Conţinutul numărului revistei |
| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 52 0 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 616.346.2-002-073.43-089 (1) |
| Pathology of the digestive system. Complaints of the alimentary canal (1789) |
 SM ISO690:2012PUIU, Serghei, ŢURCANU, Vasile, ŢÂMBALĂ, Carolina. Aportul ultrasonografiei în apreciearea gradului de severitate al apendicitei acute. In: Moldovan Medical Journal, 2018, nr. 61(S_RMI), p. 82. ISSN 2537-6373. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Moldovan Medical Journal | ||||||
| Numărul 61(S_RMI) / 2018 / ISSN 2537-6373 /ISSNe 2537-6381 | ||||||
|
||||||
| CZU: 616.346.2-002-073.43-089 | ||||||
| Pag. 82-82 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Introducere: Diagnosticul clinic al apendicitei acute este adesea dificil, conducând la intervenții chirurgicale inoportune sau complicații severe. Lucrarea a avut ca scop evaluarea semnelor ultrasonografice în funcție de gradul de severitate al procesului inflamator în diferențierea apendicitei acute necomplicate și complicate. Material şi metode: Studiul a inclus 31 de cazuri cu concluzii ecografice de apendicită acută din 434 de pacienți cu durere în fosa iliacă dreaptă. Evaluarea ecografică a inflamației apendiculare a inclus următorii parametri: diametrul apendicular extern; grosimea, aspectul, și vascularizarea parietală; distensia apendicelui; prezența colecției periapendiculare și ecogenitatea țesutului adipos periapendicular. Toți pacienții au suportat tratament chirurgical, concluziile ecografice fiind comparate cu datele intraoperatorii și histologice. Rezultate: Diagnosticul a fost confirmat la 25 din 31 de pacienți cu concluzia ecografică de apendicită acută, iar 4 cazuri au fost nediagnosticate (Se 86%, Sp 98%, VPP 77% și VPN 99%). Au fost constatate 10 cazuri de apendicită acută complicată, inclusiv un caz complicat cu perforaţie. În lipsa perforației apendiculare, deteriorarea stratului ecogen submucos a reprezentat cel mai important indicator al apendicitei complicate, fiind vizualizat în 9 cazuri, dar și în 2 cazuri necomplicate (Se 90%, Sp 86,7%, VPP 81,8%, VPN 92,8%, RP+ 6,4), urmat de lipsa vascularizării parietale, vizualizată în 8 cazuri de apendicită complicată și, respectiv, 5 cazuri necomplicate (Se 80%, Sp 66,7%, VPP 61,5%, VPN 83,3%, RP+ 2,4). Concluzii: În pofida unor limite existente, ultrasonografia reprezintă metoda de primă intenție, care permite un diagnostic cu acuratețe satisfăcătoare și determinarea gradului de severitate al apendicitei acute și a complicațiilor acesteia. Deteriorarea stratului ecogen submucos parietal și lipsa vascularizării parietale sunt criterii importante de diagnostic al apendicitei acute complicate. |
||||||
| Cuvinte-cheie ultrasonografie, apendicită acută complicată |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Puiu, S.V.</dc:creator> <dc:creator>Ţurcanu, V.T.</dc:creator> <dc:creator>Ţâmbală, C.</dc:creator> <dc:date>2018-06-04</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Introducere: Diagnosticul clinic al apendicitei acute este adesea dificil, conducând la intervenții chirurgicale inoportune sau complicații severe. Lucrarea a avut ca scop evaluarea semnelor ultrasonografice în funcție de gradul de severitate al procesului inflamator în diferențierea apendicitei acute necomplicate și complicate. Material şi metode: Studiul a inclus 31 de cazuri cu concluzii ecografice de apendicită acută din 434 de pacienți cu durere în fosa iliacă dreaptă. Evaluarea ecografică a inflamației apendiculare a inclus următorii parametri: diametrul apendicular extern; grosimea, aspectul, și vascularizarea parietală; distensia apendicelui; prezența colecției periapendiculare și ecogenitatea țesutului adipos periapendicular. Toți pacienții au suportat tratament chirurgical, concluziile ecografice fiind comparate cu datele intraoperatorii și histologice. Rezultate: Diagnosticul a fost confirmat la 25 din 31 de pacienți cu concluzia ecografică de apendicită acută, iar 4 cazuri au fost nediagnosticate (Se 86%, Sp 98%, VPP 77% și VPN 99%). Au fost constatate 10 cazuri de apendicită acută complicată, inclusiv un caz complicat cu perforaţie. În lipsa perforației apendiculare, deteriorarea stratului ecogen submucos a reprezentat cel mai important indicator al apendicitei complicate, fiind vizualizat în 9 cazuri, dar și în 2 cazuri necomplicate (Se 90%, Sp 86,7%, VPP 81,8%, VPN 92,8%, RP+ 6,4), urmat de lipsa vascularizării parietale, vizualizată în 8 cazuri de apendicită complicată și, respectiv, 5 cazuri necomplicate (Se 80%, Sp 66,7%, VPP 61,5%, VPN 83,3%, RP+ 2,4). Concluzii: În pofida unor limite existente, ultrasonografia reprezintă metoda de primă intenție, care permite un diagnostic cu acuratețe satisfăcătoare și determinarea gradului de severitate al apendicitei acute și a complicațiilor acesteia. Deteriorarea stratului ecogen submucos parietal și lipsa vascularizării parietale sunt criterii importante de diagnostic al apendicitei acute complicate.</p></dc:description> <dc:source>Moldovan Medical Journal S_RMI (61) 82-82</dc:source> <dc:subject>ultrasonografie</dc:subject> <dc:subject>apendicită acută complicată</dc:subject> <dc:title>Aportul ultrasonografiei în apreciearea gradului de severitate al apendicitei acute</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
