Printre caracteristicile definitorii ale obezităţii se află posibilitatea de prevenţie, dar şi de corectare, acolo unde aceasta afectiune s-a instalat. În condiţiile stadiului actual de cunoaştere a problemei privind obezitatea la copil, obiectivele terapeutice specifice principale sunt reducerea ponderală prin tratamentul dietetic şi creşterea activităţii fizice, la care se adaugă terapia comportamentală. Optimizarea stilului de viaţă rămâne principala intervenţie profilactică şi terapeutică în managementul obezităţii, întrucât intervenţia asupra factorilor genetici în practica medicală curentă nu este posibilă. În aceasta lucrare prezentăm un studiu asupra activităţilor sportive desfăşurate de elevii claselor primare de la Şcoala Gimnazială nr.5, Bucureşti, România. Scopul acestui studiu este de a obţine rezultate privind prevenţia obezităţii la copii şi corectarea, într-o măsură esenţiala, a afecţiunii instalate la subiecţii aflaţi în observare, prin aplicarea unui program intensiv şi cu caracter permanent de activităţi sportive de timp liber. Metodele de cercetare utilizate sunt: observaţia, studiul bibliografic, interviul, metoda testelor, metoda grafică, experimentul. Rezultatele studiului arată că introducerea unor activităţi fizice atractive, în special sub formă de jocuri şi sporturi care necesită un efort moderat, contribue la prevenţia şi ameliorarea problemelor legate de excesul de greutate, alimentaţie şi obezitate. Concluzii: Programele de supraveghere atentă a copiilor cu tendinţă de creştere în greutate reprezintă o strategie a politicilor de sănătate. Strategiile de reducere a riscului de obezitate a copiilor se concentrează adesea asupra îmbunătăţirii obiceiurilor legate de alimentaţie şi asupra menţinerii unui nivel înalt al activităţii fizice, contribuind prin consumul de energie la menținerea echilibrului energetic al organismului copiilor.