Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
751 22 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-23 14:37 |
SM ISO690:2012 GROSSU, Silvia. Dimensiunea iluminist-culturalizatoare a presei cu profil religios
. In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2005, nr. 3(16), pp. 201-218. ISSN 1857-0054. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) | ||||||
Numărul 3(16) / 2005 / ISSN 1857-0054 | ||||||
|
||||||
Pag. 201-218 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Retrospectiva istorică elementară este suficientă pentru a convinge că marea operă de cultură prin scrisul şi tălmăcitul cărţilor, care a dat naştere unui puternic curent de emancipare naţională, a fost generată de biserică. Limba maternă, acest reper inestimabil în păstrarea identităţii naţionale a unui popor, a avut în Biserica Ortodoxă din Basarabia suportul de bază prin tipăriturile în limba română. Prin presa clericală activitatea iluminist-culturalizatoare a fost promovată insistent, pe toată perioada apariţiei publicându-se numeroase articole despre problemele limbii materne, despre cultivarea populaţiei, despre numeroasele manifestări de cultură şi spiritualitate; polemici despre calitatea mesajului şi a limbajului, despre imaginea oamenilor de cultură etc. Presa a perpetuat şi a sporit rolul bisericii de păstrătoare (trezorieră) a folclorului, datinilor, formelor de ritual tradiţional la înmormântări, cununie, botez, a tradiţiilor de comportament şi port popular. Datinile şi obiceiurile în alianţă cu limba maternă imprimă neamului caracterul, natura, geniul, individualitatea, îl cimentează în faţa vicisitudinilor sorţii, îi înfrumuseţează existenţa fizică şi morală. Probleme de istorie ecleziastică, de etnografie, de evaluare a tot ceea ce înseamnă valoare de patrimoniu pentru un popor au constituit subiectele frecvente ale tuturor publicaţiilor cu profil clerical din perioada
interbelică. Astfel, ponderea acestor materiale în paginile “Revistei Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău” este dominantă, iar în publicaţiile periodice “Luminătorul”, “Raza”, “Studentul” ocupă spaţii impunătoare. Studiul nostru demonstrează rolul incontestabil al publicaţiilor periodice cu profil religios în menţinerea fiinţei naţionale a românilor basarabeni. |
||||||
|