Abordări conceptuale privind latura obiectivă a infracţiunii de insolvabilitate intenţionată
Close
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
18 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
343.3/.7:347.736 (2)
Offences against the state (1079)
Offences against fundamental liberties, human rights (2363)
Offences against public credit, morality, the family (4147)
Offences against the person (6217)
Commercial law. Company law (1305)
SM ISO690:2012
JANU, Natalia. Abordări conceptuale privind latura obiectivă a infracţiunii de insolvabilitate intenţionată. In: Analele Ştiinţifice ale Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Ştiinţe Juridice, 2022, vol. 68, nr. 2, pp. 263-275. ISSN 1221-8464. DOI: https://doi.org/10.47743/jss-2022-68-3-16
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Analele Ştiinţifice ale Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Ştiinţe Juridice
Volumul 68, Numărul 2 / 2022 / ISSN 1221-8464 /ISSNe 2537-3048

Abordări conceptuale privind latura obiectivă a infracţiunii de insolvabilitate intenţionată

Conceptual approaches regarding the objective side of the intentional insolvency offence

DOI:https://doi.org/10.47743/jss-2022-68-3-16
CZU: 343.3/.7:347.736

Pag. 263-275

Janu Natalia
 
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi
 
 
Disponibil în IBN: 22 aprilie 2024


Rezumat

Conform datelor statistice, în Republica Moldova, numărul entităţilor care s-au declarat insolvabile a crescut simţitor. Astfel, dacă în anul 2016 au fost declaraţi insolvabili 673 de agenţi economici, atunci numai în primul trimestru al anului 2022, numărul acestora s-a ridicat la 29682. În toate ţările lumii, indiferent de nivelul şi gradul de dezvoltare al economiei acestora, există şi se manifestă un aşa fenomen cum este insolvabilitatea. Este un lucru evident că o persoană fizică sau juridică ar putea deveni insolvabilă din motivul excesului de datorii sau a lipsei lichidităţilor. În unele cazuri însă, se constată că insolvabilitatea survine din motiv că antreprenorii nu sunt în stare să-şi administreze afacerea sau aceştia, intenţionat, prin acţiuni ilicite provoacă starea economică defectuoasă a firmei. Drept consecinţă, dificultăţile economico-financiare ale unei întreprinderi pot avea efectul negativ „domino” de a atrage colapsul financiar al partenerilor de afaceri3. Considerăm că legislaţia Republicii Moldova oferă instrumente suficiente pentru ca administratorul autorizat şi Serviciul Fiscal de Stat să aibă posibilitatea, odată cu intentarea procesului de insolvabilitate de a identifica infracţini săvârșite de debitor până şi după intentarea procedurii de insolvabilitate. Totodată, ne permitem să presupunem că depistarea infracţiunii de insolvabilitate în Republica Moldova este un fenomen rar întâlnit deoarece ne ciocnim cu problema lipsei de instruire profesională şi specializare în domeniul dat a organelor de urmărire penală, competenţa în examinarea acestor infracţiuni revenind oganelor generale ale Ministerului Afacerilor Interne, conform art. 266 din Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova. Or, infracţiunea de insolvabilitate (fictivă şi intenţionată), fiind o infracţiune economică, necesită cunoştinţe vaste în domeniul financiar-contabil, a legislaţiei civile, în materie de insolvabilitate, etc., pentru asigurarea instrumentară a investigaţiilor strategice complexe după experienţa statelor Uniunii Europene. Prin urmare, este important ca structurile de urmărire penală care investighează infracţiunile economice în general şi infracţiunile în domeniul insolvabilităţii în special, să dispună de un randament ridicat, prin utilizarea deplină a capacităţilor instituţionale şi profesionale.

According to statistical data, the number of entities that declared insolvency in the Republic of Moldova has increased significantly. Thus, if, in 2016, 673 economic agents were declared insolvent, then only in the first quarter of 2022 their number stood at 29684. In all countries of the world, no matter the level and degree of development of their economy, there is such a phenomenon as insolvency. It is obvious that a natural or legal person could become insolvent because of excess debt or lack of liquidity. In other cases, however, it is found that insolvency occurs because entrepreneurs are not able to manage their business, or they intentionally, through illicit actions, cause the company's poor economic condition. Therefore, the economic and financial difficulties of an enterprise may have the "domino" negative effect of attracting the financial collapse of business partners5. We consider that the legislation of the Republic of Moldova provides sufficient instruments for the authorized administrator and the State Tax Service to have the possibility, together with the insolvency process, to identify offenses committed by the debtor even after the insolvency proceedings have been initiated. At the same time, we can assume that the detection of the insolvency offense in the Republic of Moldova is a rare phenomenon, because we are confronted with the problem of lack of professional training and specialization in the given field of the criminal investigation bodies, the competence in examining these crimes is assigned to the general organs of Ministry of Internal Affairs, according to art. 266 of the Criminal Procedure Code of the Republic of Moldova. However, the offense of insolvency (fictitious and intentional), as an economic crime, requires extensive knowledge of the financial and accounting field, civil law, insolvency, etc., for the instrumental provision of complex strategic investigations following the experience of the European Union. It is therefore important that criminal investigation structures investigating economic offenses in general and insolvency offenses in particular should have a high return through full use of institutional and professional capacities

Cuvinte-cheie
insolvabilitate, întreprinzător, pedeapsă, agent economic, proprietate, reglementare, pericol social, scop de acaparare, atribuții, apreciere juridică, infracţiune,

trial, insolvency, entrepreneur, punishment, economic agent, property, regulation, social danger, purpose of acquisition, attributions, legal assessment, crime, prophylaxis