Bullying-ul. modele de bune practici pentru prevenirea acestui fenomen
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
159 1
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-12 18:44
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
159.9:37.015.3 (8)
Psychology (3520)
Fundamentals of education. Theory. Policy etc. (4090)
SM ISO690:2012
CLAUDIU, Voicu. Bullying-ul. modele de bune practici pentru prevenirea acestui fenomen. In: Practici integrative pentru prevenirea și combaterea fenomenului de bullying în organizațiile școlare - 2024, 16 februarie 2024, Buzău. Buzău: Mini Print, 2024, pp. 120-122. ISBN 978-630-6637-04-1.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Practici integrative pentru prevenirea și combaterea fenomenului de bullying în organizațiile școlare - 2024 2024
Simpozionul "Practici integrative pentru prevenirea și combaterea fenomenului de bullying în organizațiile școlare"
Buzău, Moldova, 16 februarie 2024

Bullying-ul. modele de bune practici pentru prevenirea acestui fenomen

CZU: 159.9:37.015.3

Pag. 120-122

Claudiu Voicu
 
Școala Gimnazială Colți, județul Buzău
 
 
Disponibil în IBN: 27 martie 2024


Rezumat

Într-o lume ce pretinde a se defini printr-o permanentă evoluție pe toate palierele societății, scara valorilor pare a capăta un trend descendent prin apariția unui fenomen de o importanță colosală, care afectează, în mod ireversibil, dezvoltarea ulterioară a victimelor acestuia. Nu se știe dacă Bullying-ul este o consecință a paradoxului victimei devenite călău, ori a lipsei cu desăvârșire, a celor șapte ani de acasă, însă este clar faptul că,această formă de comportament își pune amprenta și nu în mod pozitiv, atât asupra agresorului, cât și asupra celui agresat. De aceea, rândurile de mai jos aduc în atenția cititorilor o privire de ansamblu a acestui fenomen, prin dezbaterea conceptului de Bullying, a ceea ce acesta implică, de la acțiuni specifice, până la persoanele considerate ținte perfecte, precum și a măsurilor și a exemplelor de bună practică în combaterea acestei forme de violență. Dacă în secolul al XVI-lea, rădăcinile cuvântului bullying trimiteau cu gândul la conceptele de dragul meu, iubitul meu (termenul danez boele), în secolul al XX-lea și până în prezent termenul va fi sinonim cu acțiunile de a domina, a speria și a intimida[1 ], bully ajungând să desemneze, conform literaturii de specialitate, acea persoana care, folosindu-și puterea, îi va răni sau speria pe cei considerați a fi mai slabi. Bullying-ul se va identifica, așadar, cu o formă de comportament agresiv, în care cineva harțuiește, agresează sau persecută, în mod deliberat și repetat, o altă persoană. Potrivit studiilor efectuate, Bullying-ul poate fi direct sau indirect, fizic, verbal, emoțional, sexual, cibernetic, fiind întâlnit cu precădere în rândul copiilor, fie din mediul școlar, fie dintr-un context social mai larg. Considerat drept o formă de comportament agresiv, cu un grad de complexitate foarte ridicat , bullying-ul include trei elemente fundamentale care îl diferențiază de un conflict obișnuit, iscat între copii: agresivitatea manifestată în mod intenționat al cărei scop este acela de a răni, dezechilibrul de putere , constând în așa-zisa superioritate a agresorului în fața celui agresat, caracterul repetitiv al actelor de agresiune. Cea mai interesantă și totodată cea mai importantă trăsătură a bullying-ului pare a fi relația de putere existentă între agresori și victimele sale. Posibil exponent al psihologiei transgeneraționale[2 ], sau, mai degrabă, studiu de caz al teoriilor freudiene, actorul principal al bullying-ului va căuta în mod constant validarea celor din jur, acțiunile sale petrecându-se, întotdeauna în prezența unei audiențe sau a unor martori, întrucât consideră că a răni devine echivalent cu a avea putere, în timp ce a fi lovit denotă pierderea acesteia. Agresorul va căuta, deopotrivă, obținerea unui beneficiu social, cum ar fi: statutul, puterea, prestigiul, popularitatea, respectul, acțiunile sale nefiind o reacție în urma vreunei emoții de disconfort. De asemenea, un loc la fel de important în ecuația acestui fenomen îl ocupă verigile slabe sau, altfel spus, victimele sigure ale bullying-ului. Deși nu există o tipologie anume pentru a-i încadra pe copiii predispuși a fi ținte sigure ale acestui fenomen, se constată că, sub incidența riscului de a fi supuși bullyingului se află cei ce sunt percepuți ca fiind diferiți față de colegii lor ( în urma unor particularități fizice sau a unor dizabilități), cei considerați a fi slabi ori aflați în imposibilitatea de a se apăra, cei depresivi ori cei ce nu se bucură de prea multă popularitate din partea celorlalți. În pofida faptului că, de cele mai multe ori, într-o situație de bullying se aduc în discuție, în mod deosebit actorii principali, agresorul, respectiv, victima, nu trebuie neglijată nici cealaltă categorie a participanților la acest fenomen și anume, copiii care asistă la o astfel de acțiune, care o susțin , dar și cei care îi susțin pe cei agresați. Oricum ar fi, participanți direcți, martori sau apărători ai celui agresat, copiii implicați într-un astfel de fenomen pot fi predispuși riscurilor de a dezvolta traume ulterioare care pot produce schimbări majore în evoluția lor. Prin urmare, pentru a putea fi evitate vătămările fizice, suferința emoțională și socială, autovătămarea și uneori, chiar moartea, este necesar ca adulții să intervină, prin luarea unor măsuri imediate și prompte. În acest sens, chiar dacă definesc sau nu în mod expres conceptul de Bullying și procedura de redresare a acestui fenomen, actele normative existente reglementează prevenirea, identificarea și intervențiile în cazurile de abuz, exploatare, trafic, neglijență și stabilesc în mod clar obligații ale instituțiilor publice cu atribuții în domeniul protecției copilului. Această abordare răspunde nevoii de a prioritiza interesul superior al copilului și de a acționa în conformitate cu standardele internaționale și legislația națională, îndeosebi în cazurile pasibile a fi considerate drept infracțiuni. Prevenirea, dar și combaterea Bullying-ului reprezintă un proces elaborat, în cadrul căruia este necesar să participe toți cei implicați în dezvoltarea copilului (părinți, profesori, psihologi). Chiar dacă nu se poate vorbi de o strategie ori de un program general valabil în ceea ce privește combaterea acestui fenomen, există totuși, câteva modele de bune practici, care pot fi luate în considerare și adaptate în funcție de nevoile specifice. 1.Programul Olweus de prevenire a bullying-ului, elaborat de profesorul norvegian Dan Olweus, care, prin modelul său, promovează ideea reducerii comportamentelor antisociale în rândul tinerilor, prin dezvoltarea de relații pozitive între aceștia[3 ]. 2.Abordare comprehensivă a fenomenului de bullying – nu de puține ori, Bullying-ul, precum și consecințele acestuia sunt subestimate în rândul multor copii și adulți. De aceea, acest model propune, în fapt, conștientizarea sporită a cauzelor ce determină apariția situațiilor de bullying, înțelegerea acestora, monitorizarea sporită, dar și găsirea unor răspunsuri sistematice și consecvente ale fenomenului în discuție. Cu alte cuvinte, acest model presupune înțelegerea problemei, o înțelegere ce va duce către rezolvarea ei. 3. Programul „Steps to Respect” (Pașii Respectului): Fiind structurat pe două componente (crearea unui mediu pozitiv în școală și formarea competențelor sociale și emoționale în rândul elevilor), acest model, extrem de interesant și convingător, are ca scop reducerea bullying-ului în cadrul unei instituții de învățământ și încurajarea beneficiarilor actului educațional către construirea unor relații pozitive, bazate pe susținerea reciporcă. Este încurajată, totodată, dezvoltarea abilităților de a lega și de a menține prietenii. 4. Modelul „Win-Win Classroom” (Clasa câștig-câștig): Pornind de la ideea potrivit căreia, la clasă, practicile tradiționale, precum și codurile de disciplină care au la bază pedepsirea educabilului eșuează în a-l motiva pe acesta în a-și schimba atitudinea și comportamentul, modelul Win-Win Classroom se dovedește a fi o inovație în domeniu, prin sublinierea necesității responsabilizării copiilor, prin crearea unui climat favorabil unei dezvoltări emoționale optime[4 ]. Subiecții vor fi încurajați spre dobândirea unei motivații temeinice,în minimizarea unui eventual eșec academic, în eliminarea dependențelor, a dezinteresului și a sfidării. Este, poate, cel mai interesant model, dat fiind faptul că, aici, conceptul de limită presupune formularea pozitivă a acesteia,delimitându-se în mod evident de noțiunea de regulă. Astfel, dacă regulile presupun, oarecum, reacții negative, limitele se focusează pe prevenirea, într-o manieră pozitivă a situațiilor critice. 5.Programele bazate pe dovezi, un alt model de bună practică, au la bază probele concrete ale abordării bullying-ului. În vederea aplicării acestui model, ar trebui să se țină cont și de informații cum ar fi datele demografice, precum și situația unității de învățământ. 6.Abordările bazate pe un climat școlar pozitiv și învățarea socială și emoțională constituie un model promițător în vederea prevenirii bullying-ului în cadrul școlii. Potrivit cercetărilor efectuate, o dezvoltare sănătoasă este favorizată de către un climat pozitiv, în vreme ce, comportamentele de tip bullying, violența, victimizarea, precum și sentimentul de nesiguranță al elevilor, sunt asociate unui climat școlar negativ. Printr-un climat școlar propice, sunt reduse o serie de probleme, de tipul depresiei, stresului, al anxietății,al conflictelor și al agresivității, fiind promovate creativitatea, leadership-ul și realizările academice. De multe ori, copilul victimă are tendința de a ascunde față de părinți sau față de profesori situația cu care se confruntă, din teama de a nu agrava situația ori de nu a fi etichetați drept slabi. Tocmai de aceea, metodele deja expuse au la bază angajamentul tuturor celor implicați în actul educațional, de la părinți și profesori, până la cadre medicale specializate în domeniu, facând astfel posibilă realizarea unui proces complex și de durată a prevenirii bullying-ului. Este necesar ca toți participanții la această acțiune să parcurgă diferiți pași spre eradicarea acestui fenomen realmente distrugător. Așadar, organizarea unor activități de informare, îmbunătățirea comunicării cu copiii pot contribui cu succes la prevenirea bullying-ului , deoarece, după cum se știe, cel mai bun mod de abordare a acestuia este de a fi oprit înainte de a începe. Bullying-ul, acest fenomen îngrijorător cu impact negativ asupra copilului de azi și cu urmări catastrofale asupra adultului de mâine, necesită eforturi susținute atât din partea aparținătorilor, cât și din partea instituțiilor școlare și a comunității, în general[5 ]. Adulții au datoria, prin atitudinea lor, de a-i determina pe copii să nu tolereze agresiunea și să le fie astfel creată falsa impresie a unei normalități a lumii lor. Este, deci, o obligație morală a adultului să observe, să raporteze și să participle la stoparea acestui fenomen, întrucât, indiferent de grupul social căruia îi aparține,de culoarea pielii, aspect sau cult religios, fiecare dintre noi se definește prin conceptul de entitate umană unică. Oamenii nu vor ajunge să trăiască într-o lume mai bună, cu adevărat evoluată, decât prin respect, pentru că niciodată nu se va ajunge la un teren mai înalt, împingând-i,mereu, pe ceilalți în jos.

Cerif XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<CERIF xmlns='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1' xsi:schemaLocation='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1 http://www.eurocris.org/Uploads/Web%20pages/CERIF-1.5/CERIF_1.5_1.xsd' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' release='1.5' date='2012-10-07' sourceDatabase='Output Profile'>
<cfResPubl>
<cfResPublId>ibn-ResPubl-200366</cfResPublId>
<cfResPublDate>2024</cfResPublDate>
<cfStartPage>120</cfStartPage>
<cfISBN>978-630-6637-04-1</cfISBN>
<cfURI>https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/200366</cfURI>
<cfTitle cfLangCode='RO' cfTrans='o'>Bullying-ul. modele de bune practici pentru prevenirea acestui fenomen</cfTitle>
<cfAbstr cfLangCode='RO' cfTrans='o'><p>&Icirc;ntr-o lume ce pretinde a se defini printr-o permanentă evoluție pe toate palierele societății, scara valorilor pare a capăta un trend descendent prin apariția unui fenomen de o importanță colosală, care afectează, &icirc;n mod ireversibil, dezvoltarea ulterioară a victimelor acestuia. Nu se știe dacă Bullying-ul este o consecință a paradoxului victimei devenite călău, ori a lipsei cu desăv&acirc;rșire, a celor șapte ani de acasă, &icirc;nsă este clar faptul că,această formă de comportament &icirc;și pune amprenta și nu &icirc;n mod pozitiv, at&acirc;t asupra agresorului, c&acirc;t și asupra celui agresat. De aceea, r&acirc;ndurile de mai jos aduc &icirc;n atenția cititorilor o privire de ansamblu a acestui fenomen, prin dezbaterea conceptului de Bullying, a ceea ce acesta implică, de la acțiuni specifice, p&acirc;nă la persoanele considerate ținte perfecte, precum și a măsurilor și a exemplelor de bună practică &icirc;n combaterea acestei forme de violență. Dacă &icirc;n secolul al XVI-lea, rădăcinile cuv&acirc;ntului bullying trimiteau cu g&acirc;ndul la conceptele de dragul meu, iubitul meu (termenul danez boele), &icirc;n secolul al XX-lea și p&acirc;nă &icirc;n prezent termenul va fi sinonim cu acțiunile de a domina, a speria și a intimida[1 ], bully ajung&acirc;nd să desemneze, conform literaturii de specialitate, acea persoana care, folosindu-și puterea, &icirc;i va răni sau speria pe cei considerați a fi mai slabi. Bullying-ul se va identifica, așadar, cu o formă de comportament agresiv, &icirc;n care cineva harțuiește, agresează sau persecută, &icirc;n mod deliberat și repetat, o altă persoană. Potrivit studiilor efectuate, Bullying-ul poate fi direct sau indirect, fizic, verbal, emoțional, sexual, cibernetic, fiind &icirc;nt&acirc;lnit cu precădere &icirc;n r&acirc;ndul copiilor, fie din mediul școlar, fie dintr-un context social mai larg. Considerat drept o formă de comportament agresiv, cu un grad de complexitate foarte ridicat , bullying-ul include trei elemente fundamentale care &icirc;l diferențiază de un conflict obișnuit, iscat &icirc;ntre copii: agresivitatea manifestată &icirc;n mod intenționat al cărei scop este acela de a răni, dezechilibrul de putere , const&acirc;nd &icirc;n așa-zisa superioritate a agresorului &icirc;n fața celui agresat, caracterul repetitiv al actelor de agresiune. Cea mai interesantă și totodată cea mai importantă trăsătură a bullying-ului pare a fi relația de putere existentă &icirc;ntre agresori și victimele sale. Posibil exponent al psihologiei transgeneraționale[2 ], sau, mai degrabă, studiu de caz al teoriilor freudiene, actorul principal al bullying-ului va căuta &icirc;n mod constant validarea celor din jur, acțiunile sale petrec&acirc;ndu-se, &icirc;ntotdeauna &icirc;n prezența unei audiențe sau a unor martori, &icirc;ntruc&acirc;t consideră că a răni devine echivalent cu a avea putere, &icirc;n timp ce a fi lovit denotă pierderea acesteia. Agresorul va căuta, deopotrivă, obținerea unui beneficiu social, cum ar fi: statutul, puterea, prestigiul, popularitatea, respectul, acțiunile sale nefiind o reacție &icirc;n urma vreunei emoții de disconfort. De asemenea, un loc la fel de important &icirc;n ecuația acestui fenomen &icirc;l ocupă verigile slabe sau, altfel spus, victimele sigure ale bullying-ului. Deși nu există o tipologie anume pentru a-i &icirc;ncadra pe copiii predispuși a fi ținte sigure ale acestui fenomen, se constată că, sub incidența riscului de a fi supuși bullyingului se află cei ce sunt percepuți ca fiind diferiți față de colegii lor ( &icirc;n urma unor particularități fizice sau a unor dizabilități), cei considerați a fi slabi ori aflați &icirc;n imposibilitatea de a se apăra, cei depresivi ori cei ce nu se bucură de prea multă popularitate din partea celorlalți. &Icirc;n pofida faptului că, de cele mai multe ori, &icirc;ntr-o situație de bullying se aduc &icirc;n discuție, &icirc;n mod deosebit actorii principali, agresorul, respectiv, victima, nu trebuie neglijată nici cealaltă categorie a participanților la acest fenomen și anume, copiii care asistă la o astfel de acțiune, care o susțin , dar și cei care &icirc;i susțin pe cei agresați. Oricum ar fi, participanți direcți, martori sau apărători ai celui agresat, copiii implicați &icirc;ntr-un astfel de fenomen pot fi predispuși riscurilor de a dezvolta traume ulterioare care pot produce schimbări majore &icirc;n evoluția lor. Prin urmare, pentru a putea fi evitate vătămările fizice, suferința emoțională și socială, autovătămarea și uneori, chiar moartea, este necesar ca adulții să intervină, prin luarea unor măsuri imediate și prompte. &Icirc;n acest sens, chiar dacă definesc sau nu &icirc;n mod expres conceptul de Bullying și procedura de redresare a acestui fenomen, actele normative existente reglementează prevenirea, identificarea și intervențiile &icirc;n cazurile de abuz, exploatare, trafic, neglijență și stabilesc &icirc;n mod clar obligații ale instituțiilor publice cu atribuții &icirc;n domeniul protecției copilului. Această abordare răspunde nevoii de a prioritiza interesul superior al copilului și de a acționa &icirc;n conformitate cu standardele internaționale și legislația națională, &icirc;ndeosebi &icirc;n cazurile pasibile a fi considerate drept infracțiuni. Prevenirea, dar și combaterea Bullying-ului reprezintă un proces elaborat, &icirc;n cadrul căruia este necesar să participe toți cei implicați &icirc;n dezvoltarea copilului (părinți, profesori, psihologi). Chiar dacă nu se poate vorbi de o strategie ori de un program general valabil &icirc;n ceea ce privește combaterea acestui fenomen, există totuși, c&acirc;teva modele de bune practici, care pot fi luate &icirc;n considerare și adaptate &icirc;n funcție de nevoile specifice. 1.Programul Olweus de prevenire a bullying-ului, elaborat de profesorul norvegian Dan Olweus, care, prin modelul său, promovează ideea reducerii comportamentelor antisociale &icirc;n r&acirc;ndul tinerilor, prin dezvoltarea de relații pozitive &icirc;ntre aceștia[3 ]. 2.Abordare comprehensivă a fenomenului de bullying &ndash; nu de puține ori, Bullying-ul, precum și consecințele acestuia sunt subestimate &icirc;n r&acirc;ndul multor copii și adulți. De aceea, acest model propune, &icirc;n fapt, conștientizarea sporită a cauzelor ce determină apariția situațiilor de bullying, &icirc;nțelegerea acestora, monitorizarea sporită, dar și găsirea unor răspunsuri sistematice și consecvente ale fenomenului &icirc;n discuție. Cu alte cuvinte, acest model presupune &icirc;nțelegerea problemei, o &icirc;nțelegere ce va duce către rezolvarea ei. 3. Programul &bdquo;Steps to Respect&rdquo; (Pașii Respectului): Fiind structurat pe două componente (crearea unui mediu pozitiv &icirc;n școală și formarea competențelor sociale și emoționale &icirc;n r&acirc;ndul elevilor), acest model, extrem de interesant și convingător, are ca scop reducerea bullying-ului &icirc;n cadrul unei instituții de &icirc;nvățăm&acirc;nt și &icirc;ncurajarea beneficiarilor actului educațional către construirea unor relații pozitive, bazate pe susținerea reciporcă. Este &icirc;ncurajată, totodată, dezvoltarea abilităților de a lega și de a menține prietenii. 4. Modelul &bdquo;Win-Win Classroom&rdquo; (Clasa c&acirc;știg-c&acirc;știg): Pornind de la ideea potrivit căreia, la clasă, practicile tradiționale, precum și codurile de disciplină care au la bază pedepsirea educabilului eșuează &icirc;n a-l motiva pe acesta &icirc;n a-și schimba atitudinea și comportamentul, modelul Win-Win Classroom se dovedește a fi o inovație &icirc;n domeniu, prin sublinierea necesității responsabilizării copiilor, prin crearea unui climat favorabil unei dezvoltări emoționale optime[4 ]. Subiecții vor fi &icirc;ncurajați spre dob&acirc;ndirea unei motivații temeinice,&icirc;n minimizarea unui eventual eșec academic, &icirc;n eliminarea dependențelor, a dezinteresului și a sfidării. Este, poate, cel mai interesant model, dat fiind faptul că, aici, conceptul de limită presupune formularea pozitivă a acesteia,delimit&acirc;ndu-se &icirc;n mod evident de noțiunea de regulă. Astfel, dacă regulile presupun, oarecum, reacții negative, limitele se focusează pe prevenirea, &icirc;ntr-o manieră pozitivă a situațiilor critice. 5.Programele bazate pe dovezi, un alt model de bună practică, au la bază probele concrete ale abordării bullying-ului. &Icirc;n vederea aplicării acestui model, ar trebui să se țină cont și de informații cum ar fi datele demografice, precum și situația unității de &icirc;nvățăm&acirc;nt. 6.Abordările bazate pe un climat școlar pozitiv și &icirc;nvățarea socială și emoțională constituie un model promițător &icirc;n vederea prevenirii bullying-ului &icirc;n cadrul școlii. Potrivit cercetărilor efectuate, o dezvoltare sănătoasă este favorizată de către un climat pozitiv, &icirc;n vreme ce, comportamentele de tip bullying, violența, victimizarea, precum și sentimentul de nesiguranță al elevilor, sunt asociate unui climat școlar negativ. Printr-un climat școlar propice, sunt reduse o serie de probleme, de tipul depresiei, stresului, al anxietății,al conflictelor și al agresivității, fiind promovate creativitatea, leadership-ul și realizările academice. De multe ori, copilul victimă are tendința de a ascunde față de părinți sau față de profesori situația cu care se confruntă, din teama de a nu agrava situația ori de nu a fi etichetați drept slabi. Tocmai de aceea, metodele deja expuse au la bază angajamentul tuturor celor implicați &icirc;n actul educațional, de la părinți și profesori, p&acirc;nă la cadre medicale specializate &icirc;n domeniu, fac&acirc;nd astfel posibilă realizarea unui proces complex și de durată a prevenirii bullying-ului. Este necesar ca toți participanții la această acțiune să parcurgă diferiți pași spre eradicarea acestui fenomen realmente distrugător. Așadar, organizarea unor activități de informare, &icirc;mbunătățirea comunicării cu copiii pot contribui cu succes la prevenirea bullying-ului , deoarece, după cum se știe, cel mai bun mod de abordare a acestuia este de a fi oprit &icirc;nainte de a &icirc;ncepe. Bullying-ul, acest fenomen &icirc;ngrijorător cu impact negativ asupra copilului de azi și cu urmări catastrofale asupra adultului de m&acirc;ine, necesită eforturi susținute at&acirc;t din partea aparținătorilor, c&acirc;t și din partea instituțiilor școlare și a comunității, &icirc;n general[5 ]. Adulții au datoria, prin atitudinea lor, de a-i determina pe copii să nu tolereze agresiunea și să le fie astfel creată falsa impresie a unei normalități a lumii lor. Este, deci, o obligație morală a adultului să observe, să raporteze și să participle la stoparea acestui fenomen, &icirc;ntruc&acirc;t, indiferent de grupul social căruia &icirc;i aparține,de culoarea pielii, aspect sau cult religios, fiecare dintre noi se definește prin conceptul de entitate umană unică. Oamenii nu vor ajunge să trăiască &icirc;ntr-o lume mai bună, cu adevărat evoluată, dec&acirc;t prin respect, pentru că niciodată nu se va ajunge la un teren mai &icirc;nalt, &icirc;mping&acirc;nd-i,mereu, pe ceilalți &icirc;n jos.</p></cfAbstr>
<cfResPubl_Class>
<cfClassId>eda2d9e9-34c5-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassId>
<cfClassSchemeId>759af938-34ae-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2024T24:00:00</cfStartDate>
</cfResPubl_Class>
<cfResPubl_Class>
<cfClassId>e601872f-4b7e-4d88-929f-7df027b226c9</cfClassId>
<cfClassSchemeId>40e90e2f-446d-460a-98e5-5dce57550c48</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2024T24:00:00</cfStartDate>
</cfResPubl_Class>
<cfPers_ResPubl>
<cfPersId>ibn-person-117895</cfPersId>
<cfClassId>49815870-1cfe-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassId>
<cfClassSchemeId>b7135ad0-1d00-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2024T24:00:00</cfStartDate>
</cfPers_ResPubl>
</cfResPubl>
<cfPers>
<cfPersId>ibn-Pers-117895</cfPersId>
<cfPersName_Pers>
<cfPersNameId>ibn-PersName-117895-2</cfPersNameId>
<cfClassId>55f90543-d631-42eb-8d47-d8d9266cbb26</cfClassId>
<cfClassSchemeId>7375609d-cfa6-45ce-a803-75de69abe21f</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2024T24:00:00</cfStartDate>
<cfFamilyNames>Claudiu</cfFamilyNames>
<cfFirstNames>Voicu</cfFirstNames>
</cfPersName_Pers>
</cfPers>
</CERIF>