Analiza rețelelor sociale a devenit domeniu cu un interes sporit, îndeosebi în veacul globalizării și informatizării, fiind pe larg aplicat în analiza evenimentelor istorice, a proceselor economice, relațiilor internaționale politice, culturale, educaționale și demografice. Teoria rețelelor sociale (TRS) analizează modul în care relațiile personale influențează interacțiunile la nivel microsocial, având un impact la nivel macrosocial. În cazul comportamentului reproductiv, analiza rețelelor sociale abordează influența factorilor sociali extrafamiliali asupra formării deciziei de a naște, în special, prin prisma capitalului social pe care îl oferă rețelele. Potrivit sociologului francez Pierre Bourdieu, capitalul social este caracteristic mai curând individului decât colectivului și derivă dintr-un statut sau o poziție socială. Capitalul social oferă persoanei capacitatea de a exercita o putere asupra grupului sau indivizilor care mobilizează resurse. Prin urmare, capitalul social rezidă în individ și este legat de conexiunile sociale pe care o persoană le poate utiliza pentru a obține avantaje. Pentru Bourdieu, capitalul social se manifestă prin beneficii derivate din rețelele sociale; cu toate acestea, sursa capitalului social provine din structuri sociale, economice și culturale care creează putere și statut diferențiat pentru indivizi specifici, și nu pentru alții [1]. Potrivit sociologilor Laura Bernard, Andreas Klärner, în rețelele sociale pot fi întrevăzute patru mecanisme care influențează comportamentul reproductiv [2]: învățarea socială, presiunea, contagiunea socială, suportul social. Într-o cercetare efectuată de Nicoletta Balbo și Melinda Mills de la Universitatea Groningen, Olanda [3], a fost testat impactul pe care îl au rețelele de relații asupra deciziei de a naște al doilea și al treilea copil în Germania, Franța și Bulgaria. Impactul rețelelor sociale asupra comportamentului reproductiv este studiat din două perspective: cea a presiunii sociale și a capitalului social. Un studiu similar, legat de impactul rețelelor sociale asupra deciziei de a naște a lucrătoarelor medicale din Iran relevă importanța pe care o au relațiile sociale ca un mijloc de obținere a unor resurse generatoare de oportunități, dar și în calitate de mecanism de exercitare a unor presiuni psihosociale și socioculturale. Rezultatele studiului au arătat că a existat o relație semnificativă între numărul de sarcini și capitalul social (P = 0,039). Mai mult, capitalul social are o relație semnificativă cu momentul sarcinii (P = 0,043), femeile cu capital social ridicat rămân însărcinate, potrivit observațiilor, relativ mai devreme, în 30 la sută din cazuri, comparativ cu femeile cu capital social scăzut [4].Într-un al studiu, realizat în Bulgaria de Christoph Bühler și Dimiter Philipov, se analizează impactul capitalului social oferit de rețelele sociale asupra deciziei de a concepe primul, al doilea sau al treilea copil [5]. Astfel, intenția de a naște este influențată mai curând de condițiile existenței unui „suport important și substanțial” din partea rețelei. Într-un alt studiu, Daniel Lois și Oliver Arranz Becker analizează efectul contagiunii în rețele de socializare asupra fertilității (“Is fertility contagious? Using panel data to disentangle mechanisms of social network influences on fertility decisions”) [6]. Rezultatele au confirmat ipoteza cercetătorilor ce ține de asocierea pozitivă între numărul de membri ai rețelei (prieteni, cunoștințe, frați) cu copiii mici și rata de tranziție a respondenților la statutul de părinte, în special în rândul cuplurilor mai tinere. Într-un alt studiu, Daniel Lois și Oliver Arranz Becker analizează efectul contagiunii în rețelele de socializare asupra fertilității (“Is fertility contagious? Using panel data to disentangle mechanisms of social network influences on fertility decisions”) [7]. Rezultatele au confirmat ipoteza cercetătorilor ce ține de asocierea pozitivă între numărul de membri ai rețelei (prieteni, cunoștințe, frați) cu copiii mici și rata de tranziție a respondenților la statutul de părinte, în special în rândul cuplurilor mai tinere. O studiere a mecanismului funcționării rețelelor sociale în context demografic ar putea oferi informații prețioase legate de natura contagiunii sociale, presiunii sociale, mecanismele de sprijin, diferența structurii rețelelor femeilor cu studii superioare și medii.