Introducere. Poliradiculoneuropatia inflamatorie acută demielenizantă (PIAD) sau sindromul Guillain-Barré (GBS) este una dintre cele mai frecvente cauze ale paraliziei flasce la copii de geneză imun-mediată, reprezentând o urgență pediatrică majoră. Incidență anuală globală a GBS este de 1-2/100.000, în mediu 1,4/100.000 cazuri pe an, iar vârstele cele mai afectate sunt cele cuprinse între 1 și 5 ani de viață. Simptomele clinice debutează în decursul a 7 - 14 zile după o infecție suportată anterior. Pe lângă paraliziile membrelor, deseori în proces se implică și nervii cranieni, determinând o evoluție severă a bolii. În aproape 40% din cazuri se poate asocia paralizia mușchilor respiratorii și, în 20% – disautonomia, ce agravează prognosticul. Caracteristicile clinice ale GBS sunt variate în funcție de tipul bolii și vârsta copilului, dar și de țara de proveniență. Scopul studiului: cercetarea particularităților clinico-paraclinice în GBS la copiii internați în clinica de Neurologie a IMSP Institutul Mamei și Copilului (IMC), Chișinău, Republica Moldova. Material și metode. Au fost evaluate fișele medicale ale 38 copii (băieți – 23, fete – 15), cu vârsta cuprinsă între 3 și 15 ani, internați pe perioada ianuarie 2011 – decembrie 2021 în clinica Neurologie a IMSP IMC, care au prezentat paralizii periferice. Toți pacienții au beneficiat de examen clinic general și neurologic, teste biochimice, bacteriologice, virusologice și imunologice, puncție lombară cu examenul lichidului cefalorahidian (LCR), examen neurofiziologic (EMG) și neuroimagistic (RMN cerebrală și medulară, în funcție de indicații). Rezultate. În majoritatea cazurilor la copii au fost prezente antecedente ale unei infecții respiratorii sau gastrointestinale cu 1 - 3 săptămâni înainte de apariția manifestărilor neurologice propriu zise. Durerea musculară a fost unul dintre cele mai frecvente simptome la debutul bolii, urmată de paralizii. Printre alte simptome frecvent întâlnite au fost și cele autonome. Prin examenul LCR s-a relevat o disociere albumino-citologică în 84% din cazuri. Examenul EMG a prezentat o viteză de conducere nervoasă încetinită, creșterea latențelor distale, amplitudine motorie scăzută (100%). Formele clinice ale GBS confirmate au fost: polineuropatia inflamatorie acută demielinizantă (PIAD) – 33 (86,8%) cazuri; sindromul Miller-Fisher (cu triada clinică ataxie, areflexie și oftalmoplegie) – 3 (7,9%) cazuri; neuropatie axonală motor-sensorială acută – 2 (5,3%) cazuri. Diagnosticul a fost stabilit în 14 (36,8%) cazuri la debutul bolii, 17 (44,7%) cazuri – la 2-3 zile de la debut, 7 (18,4%) cazuri – peste 7-10 zile de la debutul bolii. Concluzii. GBS are cauze multiple, deseori infecțioase, simptome clinicofuncționale variabile caracteristice, iar diagnosticul este dificil. Investigațiile clinice, imunologice și neurofiziologice etc., sunt cruciale pentru confirmarea diagnosticului. Rezultatele neconcludente și limitate ale testelor paraclinice în faza incipientă a bolii nu exclud importanța tratamentului prompt în cazul GBS.

Introduction. Acute inflammatory demyelinating polyneuropathy (AIDP) or Guillain-Barré syndrome (GBS) is an immunemediated pathology, being one of the most common causes of flaccid paralysis in children and a major pediatric emergency, with an overall annual incidence of 1 – 2/100000, in average 1.4/100000 cases per year. GBS is most common among children from 1 to 5 years old. Clinical symptomatology is develops within 7 – 14 days after a previously infection. Often, in addition to limb paralysis, the cranian nerves are involved in the process, which causes a severe progression of the disease. Moreover, in 40% of cases the paralysis of the respiratory muscles can be associated and, in 20% of causes also the disautonomy, which aggravates the outcome. The clinical features of GBS are varied depending on the country, possibly due to geographical diversity and racial differences. Keeping in mind above facts, it is necessary to carry out a retrospective study of children with GBS registered in the Republic of Moldova (RM). Aim of the study: carrying out research of clinical and paraclinical features in children with GBS admitted in the Department of Neurology of the Institute of Mother and Child (ND IMC), Chisinau, Republic of Moldova. Material and methods. The medical records of 38 children (from which 23 were boys and 15 were girls) were evaluated, aged from 3 to 15 years, admitted to the ND IMC in a period from January 2009 to December 2018, which presented peripheral paresis, i. e., criteria for the diagnosis of GBS. All patients benefited from general and neurologic clinical examination, biochemical, bacteriological, virological and immunological tests, lumbar puncture with cerebrospinal fluid exam (CSF), as well as neurophysiological examination (electromyography, EMG) and cerebral imaging, i. e., cerebral and spinal MRI optionally. Results. In most cases, children had antecedents of a respiratory or gastrointestinal infection 1 - 3 weeks before the appearance of actual neurological manifestations. Muscle pain was one of the most common symptoms at the onset of the disease, followed by paralysis. Among other frequently encountered symptoms were autonomic ones. The CSF examination revealed albumin-cytological dissociation in 84% of cases. EMG examination showed slowed nerve conduction velocity, increased distal latencies, decreased motor amplitude (100%). The clinical forms of confirmed GBS were: acute inflammatory demyelinating polyneuropathy (PIAD) – 33 (86.8%) cases; Miller-Fisher syndrome (with of ataxia, areflexia and ophthalmoplegia) – 3 (7.9%); acute motor-sensory axonal neuropathy – 2 (5.3%) cases. The diagnosis was established in 14 (36.8%) cases at the onset of the disease, 17 (44.7%) – 2-3 days after the onset, 7 (18.4%) cases – more than 7-10 days after the onset of the disease. Conclusions. GBS has multiple causes, often infectious, characteristically variable clinical-functional symptoms, and diagnosis is difficult. Clinical, immunological and neurophysiological investigations, etc., are decisive for confirming the diagnosis. Inconclusive and limited results of paraclinical tests in the early phase of the disease do not exclude the importance of prompt treatment in GBS.