Deși în raza orașului Strășeni sunt cunoscute un număr mare de situri datând din diferite perioade istorice, săpături arheologice până anul 2022 nu au fost efectuate în nici unul dintre ele. Cu prilejul proiectării construcției apeductului magistral Chișinău-Strășeni-Călărași, în vara anului trecut au fost realizate cercetări arheologice preventive în două zone cu rare resturi de locuire umană din sec. IV d. Hr. identificate în toamna anului 2021 și care au fost considerate inițial ca fiind două situri distincte, marcate Strășeni XII și Strășeni XIII. Punctele arheologice respective se află la distanța de 1 km N și, respectiv, la 1,2 km NNV de oraș, pe panta stângă a văii râului Bîc, la distanța de circa 0,5 km unul de altul (Fig 1, 2, 3). În total, au fost executate șase secțiuni arheologice (patru la Strășeni XII și două în Strășeni XIII) (Fig. 2, 1), cu orientarea generală V-E și cu dimensiunile variind între 1x8 m și 2×24 m, iar adâncimea între 1,3 m și 2,4 m. Stratul de cultură în toate secțiunile s-a dovedit a fi extrem de sărăcăcios, fiind semnalate puține fragmente ceramice caracteristice culturii Sântana de MureșCerneahov, câteva oase de animale și bucățele de lut ars, fără să fie identificat nici un complex arheologic. Ca piese de inventar, de pe suprafața sitului Strășeni XII au fost recuperate o fusaiolă realizată dintr-un ciob ceramic (Fig. 2, 2 ) un cuțitaș de fier (Fig. 2, 3) și câteva fragmente mici de la un vas de sticlă incoloră cu pereții subțiri, atribuite orizontului de locuire din sec. IV d. Hr., precum și o aplică semisferică de bronz, prevăzută cu un cârlig pe partea interioară, datată în perioada târzie a epocii bronzului (Fig. 2, 4). Aceluiași orizont cronologic din bronzul târziu ar putea fi atribuite și câteva cioburi mici de vase lucrate cu mâna, dintre care unul prezintă ca decor pe corp un brâu în relief. Alte câteva fragmente ceramice lucrate la roată, dintre care unele smălțuite, datează din evul mediu târziu sau epoca modernă. În cursul unor cercetări perieghetice mai amănunțite s-a semnalat un mic număr de fragmente ceramice cenușii lucrate la roată și bucățele de lut ars și în spațiul dintre cele două puncte arheologice, ceea ce sugerează că poate fi vorba totuși de existența unei singure așezări de mari dimensiuni de tip Sântana de Mureș-Cerneahov (sec. IV d. Hr.), care se desfășoară pe o lungime de peste 1 km și pe o lățime de cca 0,15 km. În toamna anului 2022, la Strășeni a mai fost executat un sondaj de verificare într-un sit arheologic situat în marginea de V a orașului, pe versantul din partea de S a drumului Chișinău-Ungheni, marcat de noi în Registrul arheologic național Strășeni IX (Fig. 1, 1). Așezarea respectivă a fost descoperită de arheologul Ivan Vlasenco în anul 1984, fiind denumită Strășeni XI și atribuită culturii getice. În urma cercetărilor de suprafață efectuate de noi însă au fost recuperate doar fragmente ceramice care se atribuie culturii Chișinău-Corlăteni din Hallstattul timpuriu. În scopul precizării apartenenței cultural-cronologice a sitului și verificării gradului de conservare a stratului de cultură, aproximativ în zona centrală a așezării a fost trasat un sondaj, cu dimensiunile de 2×4 m și orientarea N-S. În cadrul sondajului, la adâncimea de cca 1,3 m, a fost identificat un complex adâncit de locuire (?) de mari dimensiuni, care ieșea sub peretele vestic al săpăturii (Fig. 3, 1; 4). Umplutura complexului consta din sol cenușiu-castaniu, amestecat cu fragmente ceramice lucrate cu mâna, bucățele de lut ars și resturi faunistice. În stratul de cultură și în cuprinsul complexului adâncit identificat în sondajul I din situl Strășeni IX au fost găsite 111 fragmente ceramice lucrate cu mâna, dintre care 56 provin de la vase din pastă fină, iar 55 de la recipiente de uz comun. Sortimentul vaselor este relativ bogat, cuprinzând chiupuri bitronconice, castroane, borcane și căni sau cești. Din cadrul ceramicii fine se evidențiază chiupurile și castroanele decorate la exterior cu caneluri lustruite orizontale sau oblice (Fig. 3, 2-4), iar dintre vasele de uz comun - borcanele decorate cu brâie alveolate în relief (Fig. 3, 5-6). Prin caracteristicile pe care le prezintă, toată ceramica descoperită în situl Strășeni IX se atribuie culturii ChișinăuCorlăteni din sec. XII-X î. Hr.