| Articolul precedent |
| Articolul urmator |
 |
 188 7 |
| Ultima descărcare din IBN: 2024-01-31 21:17 |
| Căutarea după subiecte similare conform CZU |
| 785.3:788.6.087.613.2:786.2 (1) |
| Instrumental music. Symphonic music. Grouping of instruments. Ensemble music (274) |
 SM ISO690:2012CAZAC, Radu. Trio pentru clarinet, bariton şi pian de Oleg Negruţa: particularităţi structurale şi de limbaj. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 15, 30-31 mai 2023, Chișinău. Chișinău: Tipografia „Notograf Prim”, 2023, Ediția 15, p. 26. ISBN 978-9975-84-186-3. |
| EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
| Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 15, 2023 |
||||||
|
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 15, Chișinău, Moldova, 30-31 mai 2023 | ||||||
|
||||||
| CZU: 785.3:788.6.087.613.2:786.2 | ||||||
| Pag. 26-26 | ||||||
|
||||||
 Descarcă PDF |
||||||
| Rezumat | ||||||
Autorul îşi propune să studieze unele elemente structurale şi de limbaj aplicate în lucrarea Trio pentru clarinet, bariton şi pian de Oleg Negruţa – remarcabil compozitor din Republica Moldova, pianist şi profesor. Este autorul multor lucrări de diferit gen: muzică camerală instrumentală, vocală, muzică simfonică etc. Trio pentru clarinet, bariton şi pian scris de compozitorul Oleg Negruţa a fost conceput iniţial pentru o altă componenţă instrumentală. Acesta a fost predestinat pentru vioară, violoncel şi pian, însă, aşa cum aproape toate creaţiile maestrului sunt supuse multiplelor transcripţii, Trio-ul dat nu este o excepţie. Lucrarea constituie două părţi contrastante prin tempou şi caracter. Prima parte lină şi cantabilă se aseamănă cu un cântec liric, unde este prezentă o linie melodică destul de desfăşurată şi melodioasă. Partea a doua este energică, plină de viață contrastantă părții întîi. Deşi Trio-ul este format doar din două părţi, partea a doua reprezintă un final festiv, vioi şi optimist. În urma supunerii creaţiei la o analiza muzicologică detaliată, am observat că autorul respectă unele particularităţi structurale şi de limbaj cum ar fi: forma şi elementele constituante ale ei, raportul tonal în partea a doua etc., dar şi unele devieri, cum sunt raportul tonal al temelor de bază din partea întâia a creaţiei sau chiar însăşi arhitectonica bipartită a lucrării, ambele în forma de sonată (de regulă miniaturile sunt scrise în forme mici simple sau complexe). Trio-ul, supus analizei, demonstrează bogata fantezie a compozitorului, care, de fapt, reprezintă gândirea muzicală proprie lui Oleg Negruţa. |
||||||
|
Dublin Core Export
<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?> <oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'> <dc:creator>Cazac, R.</dc:creator> <dc:date>2023</dc:date> <dc:description xml:lang='ro'><p>Autorul îşi propune să studieze unele elemente structurale şi de limbaj aplicate în lucrarea Trio pentru clarinet, bariton şi pian de Oleg Negruţa – remarcabil compozitor din Republica Moldova, pianist şi profesor. Este autorul multor lucrări de diferit gen: muzică camerală instrumentală, vocală, muzică simfonică etc. Trio pentru clarinet, bariton şi pian scris de compozitorul Oleg Negruţa a fost conceput iniţial pentru o altă componenţă instrumentală. Acesta a fost predestinat pentru vioară, violoncel şi pian, însă, aşa cum aproape toate creaţiile maestrului sunt supuse multiplelor transcripţii, Trio-ul dat nu este o excepţie. Lucrarea constituie două părţi contrastante prin tempou şi caracter. Prima parte lină şi cantabilă se aseamănă cu un cântec liric, unde este prezentă o linie melodică destul de desfăşurată şi melodioasă. Partea a doua este energică, plină de viață contrastantă părții întîi. Deşi Trio-ul este format doar din două părţi, partea a doua reprezintă un final festiv, vioi şi optimist. În urma supunerii creaţiei la o analiza muzicologică detaliată, am observat că autorul respectă unele particularităţi structurale şi de limbaj cum ar fi: forma şi elementele constituante ale ei, raportul tonal în partea a doua etc., dar şi unele devieri, cum sunt raportul tonal al temelor de bază din partea întâia a creaţiei sau chiar însăşi arhitectonica bipartită a lucrării, ambele în forma de sonată (de regulă miniaturile sunt scrise în forme mici simple sau complexe). Trio-ul, supus analizei, demonstrează bogata fantezie a compozitorului, care, de fapt, reprezintă gândirea muzicală proprie lui Oleg Negruţa.</p></dc:description> <dc:source>Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare (Ediția 15) 26-26</dc:source> <dc:title>Trio pentru clarinet, bariton şi pian de Oleg Negruţa: particularităţi structurale şi de limbaj</dc:title> <dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type> </oai_dc:dc>
|
|
|
