Investigația noastră valorifică în mare măsură sursele arhivistice pe care le conțin câteva fonduri păstrate în Arhiva Națională a Republicii Moldova. În baza unor materiale documentare inedite vom creiona un portret obiectiv al primei femeii muzeograf din Basarabia – Albina Ostermann, cu state în domeniu și cu contribuții deosebite în dezvoltarea muzeografiei. Născută în 1856 în Bohemia (o regiune istorică a Cehiei), stabilită în Basarabia în 1881, este angajată în 1892 la Muzeul Zemstvei. Pe parcursul activității sale de 45 de ani s-a manifestat ca un remarcabil specialist în conservarea patrimoniului, ca un muzeograf perseverent, cu un larg orizont cultural aducându-și aportul la stabilirea și dezvoltarea muzeografiei basarabene. Ca muzeograf a efectuat, s-a implicat, a condus mai multe activități care au marcat evoluția muzeografiei basarabene: - a contribuit la evidența, gestionarea, conservarea și dezvoltarea patrimoniului muzeal; - a elaborat și a practicat mai multe metode de păstrare și conservare a bunurilor muzeale; - a desfășurat o activitate intensă în educația muzeală, elaborând ghidaje speciale pentru copii, laboratoare de instruire și programe educaționale; - a participat activ la organizarea muzeelor locale, școlare din Basarabia, inclusiv în perioada interbelică; - a militat mereu pentru lărgirea profilului primului muzeu public din Basarabia, propunând organizarea secțiilor de industrie casnică, de etnografie; - a organizat și a luat parte la numeroase expoziții tematice din Basarabia și în mai multe regiuni ale Imperiului Rus; - s-a încadrat activ în cercetarea de teren; - a realizat primele cataloage de patrimoniu, publicate în Basarabia la începutul secolului XX; - a inițiat procesul de creare a bibliotecii științifice a Muzeului Zemstvei. Albina Ostermann s-a consacrat instituției muzeale, conservării patrimoniului mobil. Numele ei rămâne în memoria colectivă, iar datoria noastră este să păstrăm această memorie și să o promovăm.