Printre diferitele obiective care alcătuiesc vastul complex arheologic medieval de la Costeşti-Gârlea se numără şi două cimitire cu morminte de înhumaţie, situate pe versantul stâng al văii râului Botna, în partea de nord-est şi de est ale oraşului Hoardei de Aur. Prima necropolă a fost descoperită de Em. Rikman, cu prilejul cercetărilor perieghetice şi de salvare efectuate în anul 1954, fiind dezvelit un mormânt de înhumaţie, orientat nord-sud. Al doilea cimitir a fost semnalat de L. Polevoi în 1957, când prin eroziunea solului au ieşit la lumină câteva morminte cu scheletele orientate vest-est, care însă nu au fost cercetate prin săpături. Unul sau două morminte de înhumaţie din necropola 2 au fost investigate în anul 2005, dar au rămas nepublicate. Beneficiind de sprijinul administraţiei publice locale, în anii 2017 şi 2018 Agenţia Naţională Arheologică a efectuat săpături arheologice de salvare în situl medieval de la Costeşti-Gârlea, preponderent în zonele afectate de eroziunea solului. Un loc distinct între complexeleinvestigate îl ocupă 21 morminte de înhumaţie, reperate în mai multe sectoare ale cimitirelor oraşului oriental. Primele 18 complexe au fost identificate în diferite zone ale necropolei 2, iar celelalte trei morminte – pe un drum de ţară din capătul estic al cimitirului 1. Nu excludem însă nici faptul ca toate înmormântările descoperite până acum să aparţină unei singure necropole de foarte mari dimensiuni.Toate mormintele aveau gropile orientate pe direcţia vestest, unele dintre ele fiind prevăzute cu praguri şi acoperăminte din bârne de lemn (Fig. 1, 1). Un mormânt (M. 9) conţinea şi un sicriu de lemn, de la care s-au păstrat resturi de lemn putrezit şi cuie de fier puternic oxidate. Scheletele, care, potrivit expertizei antropologice, au aparţinut unor indivizi de vârste şi genuri diferite, se aflau depuse pe spate, cu mâinile de-a lungul corpului sau aşezate pe bazin (Fig. 1, 2). Drept inventar, în trei înmormântări s-au găsit un inel (M. 10) şi două mărgele de carneol (M. 9 şi M. 13) (Fig. 1, 3, 4, 5), iar într-un mormânt (M. 16) – două oale prevăzute cu o toartă, lucrate la roata rapidă din pastă roşietică. Din stratul de cultură s-au recuperat cuie de fier şi monede de argint şi bronz tătăreşti din sec. XIV.