Fiecare persoană preferă anumite culori, cel puțin una și nu mai mult de două-trei, în funcție de domeniul în care sunt utilizate culorile respective – în vestimentație, decor, creație etc. Sentimentul agreabil sau dezagreabil, provocat de o anumită culoare, se poate schimba în timp. Dar, oricum, culoarea preferată de un anumit individ sau de un autor de texte artistice, poate transmite multe despre caracterul și starea psihoemoțională ale acestuia. Astfel, în prezent culoarea roșie este descrisă, aproape unanim, ca fiind emoțională, incitantă și stimulativă; culoarea galbenă – calmă, senină și veselă; cea albastră – tristă, deprimantă etc. Impactul simbolisticii cromatice antice și interpretarea acesteia în diverse culturi sunt confirmate de teoriile moderne privind corelația dintre culoare și stările emoțional-volitive nu numai în raport cu individul, ca entitate unică, ci și în cazul unor comunități întregi.

Each person prefers certain colors, at least one and not more than two or three, depending on the field in which those colors are used - in clothing, decoration, creation, etc. The pleasant or unpleasant feeling, caused by a certain color, may change over time. But, anyway, the color preferred by a certain individual or by an author of artistic texts, can transmit a lot about his character and psycho-emotional state. Thus, in present, red color is described, almost unanimously, as being emotional, inciting and stimulating; yellow color – calm, serene and joyful; the blue one – sad, depressing, etc. The impact of ancient chromatic symbolism and its interpretation in various cultures are confirmed by modern theories concerning the correlation between color and emotional-volitional states not only in relation to the individual, as a single entity, but also in the case of entire communities.