Materialele pentru costumul tradiţional – diversitate şi funcţionalitate
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
330 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-06-03 14:28
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
391:677 (2)
Costume. Clothing. National dress. Fashion. Adornment (280)
Textile industry (55)
SM ISO690:2012
CAZAC-SCOBIOALA, Viorica, CÎRJA, Jana. Materialele pentru costumul tradiţional – diversitate şi funcţionalitate. In: Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului, Ed. 2, 23-24 iunie 2022, Chişinău. Chișinău: Tipogr. „Notograf Prim”, 2022, Ediția 2, p. 25. ISBN 978-9975-84-162-7.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului
Ediția 2, 2022
Conferința "Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului"
2, Chişinău, Moldova, 23-24 iunie 2022

Materialele pentru costumul tradiţional – diversitate şi funcţionalitate

CZU: 391:677

Pag. 25-25

Cazac-Scobioala Viorica, Cîrja Jana
 
Universitatea Tehnică a Moldovei
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 8 decembrie 2022


Rezumat

Ţinuta costumului tradiţional este reprezentată de un ansamblu de materiale diverse după compoziţie, structură şi proprietăţi, determinate de perioada anului în care se purta costumul tradiţional şi funcţie de ocazia purtării. Analiza materialelor tradiţionale utilizate în sec al XIX-lea, pentru costumul purtat în perioada rece a anului denotă frecvenţa utilizării textilelor din cânepă pentru cămășile tradiţionale de sărbătoare şi pentru fiecare zi. Deşi aceleași după compoziţie, din cânepă, textilele pentru cămășile de sărbătoare se deosebeau prin fineţea mare a firului, densitatea mare de suprafaţă, moliciune, albire spre deosebire de cele pentru cămășile pentru fiecare zi, în care textila din cânepă este realizată din fire grosiere, cu grad mic de torsionare a firelor, densitate mică de suprafaţă, nuanțări de gri şi cenuşiu după cromatică. Complexitatea obţinerii textilelor de mare fineţe, timpul necesar realizării lor, dar şi calitatea fibrelor, firelor necesare, determina îmbinarea textilelor de aceeași compoziţie în cadrul unuia şi aceluiași produs: partea superioară a cămășii vizibilă – stanii fiind realizaţi din material din cânepă de o fineţe mai mare, iar partea inferioară (ascunsă sub fotă) – fusta fiind realizată din cânepă brută, grosieră. Ulterior, cu pătrunderea bumbacului în zonă, textilele din bumbac treptat capătă teren în faţa cânepii, oferind posibilitatea obţinerii textilelor de o fineţe mult mai mare în comparaţie cu cânepa, proprietăţi tactile plăcute prin moliciune, bune proprietăţi higroscopice, permeabilitate la aer şi apă. Pentru realizarea fotelor şi catrințelor este utilizată predominant lâna, pornind de la posesia acesteia în fiecare gospodărie țărăneasca, prelucrată şi finisată prin vopsire cu extraşi naturali. Pentru costumul purtat în perioada rece a anului identificăm materialele din piei şi blănuri care asigurau confortul termo-fiziologic necesar. Toate materialele implicate în costumul tradiţional: ţesute sau neţesute, prezintă o mare diversitate funcţie de tehnologiile de prelucrare a lor bazate atât pe principii estetice de diverisficare cât şi pe cele funcţionale. Lucrarea prezintă rezultatele studiului desfăşurat în cadrul Programului de Stat 20.8009.0807.17 REVICULT.