Importanța științifică și politică a expedițiilor etnografice din primii ani postbelici în RSS Moldovenească: Cazul expediției din anul 1948 în satul Jura, raionul Râbnița
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
255 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-07-17 00:23
SM ISO690:2012
DOLGHI, Adrian. Importanța științifică și politică a expedițiilor etnografice din primii ani postbelici în RSS Moldovenească: Cazul expediției din anul 1948 în satul Jura, raionul Râbnița. In: Studii culturale, Ed. 4, 28 septembrie 2022, Chişinău. Chişinău: Institutul Patrimoniului Cultural; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Filiala de Arte „Tudor Arghezi”, 2022, Ediţia 4, pp. 48-49. ISBN 978-9975-84-165-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studii culturale
Ediţia 4, 2022
Simpozionul "Simpozionul naţional de studii culturale :"
4, Chişinău, Moldova, 28 septembrie 2022

Importanța științifică și politică a expedițiilor etnografice din primii ani postbelici în RSS Moldovenească: Cazul expediției din anul 1948 în satul Jura, raionul Râbnița


Pag. 48-49

Dolghi Adrian
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 4 octombrie 2022


Rezumat

În vara anului 1948 în satul Jura din raionul Râbnița a avut loc expediția etnografică organizată de Institutul de Istorie, Limbă și Literatură a Bazei Științifice din RSS Moldovenească a Academiei de Științe a URSS. Expediția a fost condusă de către cercetătorul Nicolaev N.F., fiind prima expediție etnografică „moldovenească”, ce urmărea să cerceteze o localitate locuită de „moldoveni”. Scopul expediției a fost „studierea modului de viață, cultura materială și spirituală a moldovenilor din satul Jura, atrăgând atenție deosebită asupra transformărilor, care au avut loc în modul de viață a populației, orânduirea colhoznică a satului modern”. Cercetătorii au constatat o creștere substanțială a bunăstării populației, a condițiilor de trai în comparație cu cele de până în 1917, grație puterii sovietice (localitățile din stânga Nistrului fiind sub controlul sovietelor încă din 1917). De asemenea, a fost consemnat că s-au transformat locuințele, inventarul casnic dar și cel agricol. În ce privește vestimentația și alimentația, din nou sunt atestate modernizări, ce au schimbat calitativ viața populației. Elementele culturii tradiționale păstrate sunt menționate ca fiind reminiscențe ale trecutului și ale perioadei de sărăcie, în care a locuit populația satului în trecut. Tradiția populară este egalată de cercetători cu trecutul, exploatarea și sărăcia, iar creșterea bunăstării, elementele noi de vestimentație, inventar, transformările locuințelor cu creșterea bunăstării populației și puterea sovietică. De facto etnologii nu au cercetat cultura materială și spirituală a locuitorilor satului Jura, dar metodele și procesul de sovietizare a localității, al lichidării elementelor culturii tradiționale și transformării satului într-o localitate de tip sovietic. Cercetarea experienței satelor din stânga Nistrului, trebuiau să servească pentru aplicarea politicilor sovietice în localitățile cu populație de „moldoveni” din dreapta Nistrului. Astfel, știința etnografică în RSS Moldovenească în primii ani ai puterii sovietice nu a servit intereselor științei dar celor politice.