Rolul Familiei în prevenirea Stigmatizării persoanelor cu Depresie în timpul pandemiei COVID -19
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
293 3
Ultima descărcare din IBN:
2023-09-22 20:55
SM ISO690:2012
ESANU, Andrei, CHIHAI, Jana. Rolul Familiei în prevenirea Stigmatizării persoanelor cu Depresie în timpul pandemiei COVID -19. In: Sănătate mintală într-o lume plină de provocări: Congresului Internațional al Societății Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor Clinicieni, 23-26 iunie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: FPC „PRIMEX-Com” SRL, 2021, Ediția a II-a, pp. 93-94. ISBN 978-9975-3493-7-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sănătate mintală într-o lume plină de provocări
Ediția a II-a, 2021
Congresul " Sănătate mintală într-o lume plină de provocări"
Chişinău, Moldova, 23-26 iunie 2021

Rolul Familiei în prevenirea Stigmatizării persoanelor cu Depresie în timpul pandemiei COVID -19


Pag. 93-94

Esanu Andrei, Chihai Jana
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 20 septembrie 2022


Rezumat

Introducere. Peste 350 de milioane de oameni suferă de depresie. Stigmatizarea persoanelor cu depresie este o barieră importantă în adresarea la un medic specialist și în respectarea tratamentului. Peste 50% dintre persoanele cu depresie nu au vizitat niciodată un psihiatru. Rolul familiei în reducerea poverii stigmatizării persoanelor cu Depresie este puțin studiat Material și metode. Într-un studiu transversal, au fost evaluați 43 studenți. Datele au fost colectate pe baza unui chestionar anonim auto-raportat, care a măsurat stigmatizarea persoanelor cu depresie și a caracteristicilor individuale și familiale ale participanților. Stigmatizarea a fost evaluată cu ajutorul Scalei de Evaluare a Stigmatizării Depresiei (DSS), dezvoltată de Kathleen Griffiths. Rezultate. Nivelul mediu de stigmatizare (abatere standard) măsurat prin scala de evaluare a stigmatizării pentru persoanele cu depresie (DSS) a arătat valori mai mici pentru stigmatizarea personală 18,83 (4,88), comparativ cu stigmatizarea percepută 26.21 (3.30), p <0,001. Nu există nicio diferență în nivelul stigmatizării cu privire la prezența unei persoane cu depresie în familie. Studiile anterioare arată că nivelul stigmatizării scade, atunci când se combină informarea corectă cu privire la Depresie și prin contactul cu persoanele cu depresie. Concluzii. Nivelul de stigmatizare personală față de persoanele cu depresie este mai mic decât în comparație cu stigmatizarea percepută în Moldova. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege rolul familiei și caracteristicile stigmatizării față de depresie.

Cuvinte-cheie
COVID-19, stigmatizare, sănătate mintală, depresie

Dublin Core Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'>
<dc:creator>Esanu, A.</dc:creator>
<dc:creator>Chihai, J.</dc:creator>
<dc:date>2021</dc:date>
<dc:description xml:lang='ro'><p>Introducere. Peste 350 de milioane de oameni suferă de depresie. Stigmatizarea persoanelor cu depresie este o barieră importantă &icirc;n adresarea la un medic specialist și &icirc;n respectarea tratamentului. Peste 50% dintre persoanele cu depresie nu au vizitat niciodată un psihiatru. Rolul familiei &icirc;n reducerea poverii stigmatizării persoanelor cu Depresie este puțin studiat Material și metode. &Icirc;ntr-un studiu transversal, au fost evaluați 43 studenți. Datele au fost colectate pe baza unui chestionar anonim auto-raportat, care a măsurat stigmatizarea persoanelor cu depresie și a caracteristicilor individuale și familiale ale participanților. Stigmatizarea a fost evaluată cu ajutorul Scalei de Evaluare a Stigmatizării Depresiei (DSS), dezvoltată de Kathleen Griffiths. Rezultate. Nivelul mediu de stigmatizare (abatere standard) măsurat prin scala de evaluare a stigmatizării pentru persoanele cu depresie (DSS) a arătat valori mai mici pentru stigmatizarea personală 18,83 (4,88), comparativ cu stigmatizarea percepută 26.21 (3.30), p &lt;0,001. Nu există nicio diferență &icirc;n nivelul stigmatizării cu privire la prezența unei persoane cu depresie &icirc;n familie. Studiile anterioare arată că nivelul stigmatizării scade, atunci c&acirc;nd se combină informarea corectă cu privire la Depresie și prin contactul cu persoanele cu depresie. Concluzii. Nivelul de stigmatizare personală față de persoanele cu depresie este mai mic dec&acirc;t &icirc;n comparație cu stigmatizarea percepută &icirc;n Moldova. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a &icirc;nțelege rolul familiei și caracteristicile stigmatizării față de depresie.</p></dc:description>
<dc:source>Sănătate mintală într-o lume plină de provocări (Ediția a II-a) 93-94</dc:source>
<dc:subject>COVID-19</dc:subject>
<dc:subject>stigmatizare</dc:subject>
<dc:subject>sănătate mintală</dc:subject>
<dc:subject>depresie</dc:subject>
<dc:title>Rolul Familiei &icirc;n prevenirea Stigmatizării persoanelor cu Depresie &icirc;n timpul pandemiei COVID -19</dc:title>
<dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type>
</oai_dc:dc>