Domeniul depozițional al formațiunii de Șomuz din perimetrul podișului Fălticenilor
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
259 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-12-03 20:09
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[551.4+902](498) (1)
Geomorphology. Study of the Earth's physical forms (124)
Archaeology (940)
SM ISO690:2012
LOGHIN, Sergiu, BRÂNZILĂ, Mihai. Domeniul depozițional al formațiunii de Șomuz din perimetrul podișului Fălticenilor. In: Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate, 15-17 august 2022, Chişinău. Chişinău: ICBE, 2022, pp. 26-27. ISBN 978-9975-81-067-8 .
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate 2022
Conferința "Arheologie interdisciplinară: Metode, studii, rezultate"
Chişinău, Moldova, 15-17 august 2022

Domeniul depozițional al formațiunii de Șomuz din perimetrul podișului Fălticenilor

CZU: [551.4+902](498)

Pag. 26-27

Loghin Sergiu, Brânzilă Mihai
 
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
 
 
Disponibil în IBN: 12 septembrie 2022


Rezumat

Lucrarea de față își propune determinarea domeniului depozițional și condițiilor de acumulare ale unei succesiuni sedimentare din zona Podișului Fălticenilor. Pentru aceasta s-au analizat din punct de vedere sedimentologic și micropaleontologic trei aflorimente din zona Preutești, județul Suceava. Analiza sedimentologică a presupus ridicarea a trei coloane litologice în care s-au evidențiat faciesurile sedimentare din aflorimente. În total, au fost identificate 14 faciesuri sedimentare, care au fost apoi grupate pe criterii genetice, litologice și pe baza structurii interne, în cinci asociații de faciesuri specifice unor subdomenii depoziționale și anume: offshore-tranziție, shoreface inferior – median – superior și backshore, care sunt elemente componente ale sistemului depozițional costier. După modul de suprapunere al asociațiilor de faciesuri din succesiunile sedimentare analizate, s-a interpretat și comportamentul sistemului depozițional în raport cu linia țărmului. Astfel, s-a distins un trend progradațional al acestuia (migrare spre larg a liniei țărmului) care a influențat și distribuția microfosilelor din depozitele analizate, precum și o suprafață de inundare a sistemului depozițional. În vederea analizei micropaleontologice au fost luate în calcul 13 probe prelevate din depozitele silto-argiloase ale deschiderilor studiate. Din materialul analizat s-au identificat 24 de taxoni de ostracode, dintre care 18 sunt menționați pentru prima oară în zonă, și 28 taxoni de foraminifere. De asemenea, în probele analizate am identificat și două specii de moluște indicatoare pentru Volhinian anume: Potamides mitralis și Plicatiforma plicata.Din punct de vedere biostratigrafic, depozitele studiate aparțin Sarmațianului inferior (Fig. 1), Zona cu Elphidium rugosum (Ionesi 2006) și NO 12 Neocyprideis kollmani – Aurila notata (Jiricek, Riha 1991).Din punct de vedere al paleomediului, putem afirma, pe baza rezultatelor obținute prin cele două metode de analiză, că depozitele volhiniene din zona Preutești s-au acumulat în zonele costiere ale unui bazin salmastru. Ionesi 2006: V. Ionesi, Sarmaţianul dintre Valea Siretului şi Valea Şomuzului Mare, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2006, 238 p. Jiřiček, Riha 1993: R. Jiřiček, J. Riha, Correlation of Ostracod Zones in the Paratethys andTethys. Saito Ho–on Kai Special Publications, Proceedings of Shallow Tethys 3, 1991, p. 435–457.