O primă şi preţioasă contribuţie românească la patrimoniul muzical bizantin din perioada desemnată se conţine în codicele provenind de la Putna medievală (majoritatea datează din secolul al XVI-lea), păstrate, la această oră, în Biblioteca mănăstirii, dar şi la Iaşi, Bucureşti, mănăstirea Dragomirna, insula Lesbos, Leipzig, Sofia, Moscova. Psalţii putneni, în frunte cu Evstatie Protopsaltul, au elaborat, prin efort conjugat, un stil melodic aparte, recognoscibil în peisajul artei sonore bizantine est-europene. Cântările scrise sau transcrise la Putna (cu texte în greacă şi slavonă) se remarcă prin luxurianță melismatică (implicând dificultăți interpretative), varietatea structurilor ritmice, elanul improvizatoric în proliferarea melodică şi, ca element compensatoriu, rigoarea arhitectonică. O serie de însemne, precum pasul mic al mişcării melodice, frecvenţa utilizării unor combinaţii diastematice, evitarea salturilor prea mari, fac plauzibilă ipoteza potrivit căreia materia fonică a cântărilor la care ne referim s-a impregnat întrucâtva de muzicalitatea limbii materne a scribilor, limba română. O altă dimensiune insolită, depistată în unul dintre Antologhioanele atribuite lui Evstatie (M 350), este scrierea cifrată (criptografia), folosită pentru adnotări şi marginalii. Protopsaltul Putnei medievale excelează şi ca mânuitor al unor scrieri secrete preexistente, şi ca inventator al unor cifruri noi. Chiar dacă nu aduce în ecuaţie fenomene de anvergura Şcolii muzicale de la Putna, secolul al XVII-lea face cotitura decisivă către românirea cântării religioase de tradiţie bizantină. Printre circumstanțele catalizatoare ale procesului se numără: apariţia mai multor centre de instruire în care muzica psaltică este inclusă în programa de studiu, împământenirea tiparului în ţările române, curentul reformator venit din Apus prin Ardeal, actul unirii cu Roma a unei părţi a românimii transilvănene. Fermentarea socio-culturală şi identitară din secolul al XVII-lea a pregătit resurecţia spirituală din epoca brâncovenească şi lansarea primei culegeri de cântări sacre cu text românesc – Psaltichia rumănească de Filotei sin Agăi Jipei.