Leagănele copiilor din Basarabia (sfârșitul sec. al XIX-lea – mijlocul sec. XX)
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
424 5
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-16 19:54
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
392.34(478)”XIX-XX” (1)
Customs, manners, usage in private life (264)
SM ISO690:2012
MADAN, Elena. Leagănele copiilor din Basarabia (sfârșitul sec. al XIX-lea – mijlocul sec. XX). In: Tradiţii şi procese etnice, Ed. 3, 31 martie 2022, Chişinău. Chişinău: Notograf Prim, 2022, Ediția 3, p. 41. ISBN 978-9975-84-157-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tradiţii şi procese etnice
Ediția 3, 2022
Simpozionul "Tradiţii şi procese etnice"
3, Chişinău, Moldova, 31 martie 2022

Leagănele copiilor din Basarabia (sfârșitul sec. al XIX-lea – mijlocul sec. XX)

CZU: 392.34(478)”XIX-XX”

Pag. 41-41

Madan Elena
 
Universitatea Tehnică a Moldovei
 
 
Disponibil în IBN: 15 iulie 2022


Rezumat

Una din piesele de mobilier care putea fi întâlnite în casele țărănești era leagănul. Leagănul prezintă un pat mic, care avea scop de a asigura copilului mic un spațiu de dormit, ce poate fi pus în mișcare, pentru al putea adormi mai ușor. De cele mai multe ori în calitate de leagăn se folosea albia/ covata, fiind mai accesibilă, iar datorită formei rotunjite a fundului putea fi plasată pe un suport plat (pat, prispă) unde acest leagăn putea balansa sau albiei i se puneau niște funii care erau agățate de grindă care asigurau o amplitudine mai mare pentru legănare. În urma cercetărilor de teren am putea delimita în mare măsură două tipuri de leagăne, cu unele variații: 1) Leagăn suspendat, construit din împletitură de nuiele, din pânză sau din scânduri, având forma unui coş alungit care se agăță cu frânghii de bârnele tavanului în apropierea vetrei sau a patului. 2) Leagăn aşezat pe podea, care prezintă câteva variații: - în care însăși cutia-suport pentru așternut putea fi așezată pe podea, deoarece forma ei era formată dintr-o cutie de scânduri fixate pe un suport în formă de semicerc ce îi permitea balansarea dintr-o parte în alta. - leagănul în care cutia-suport pentru așternut era susținută de doi stâlpi prin cuie, sau inele din metal ce asigurau balansarea. Acești stâlpi de susținere se terminau (în partea de jos) în niște structuri din scânduri, fiind plasate orizontal, iar între ei erau prinși prin una sau două stinghii ce asigurau stabilitatea leagănului. - iar o altă variație o prezintă, așa numitul leagăn cu talpă, care era construit din patru picioare, ce serveau în calitate de carcasă pentru cutia-suport. Aceste picioare sunt unite cu două tălpi arcuite care permit însăși balansarea (legănarea). În concluzie putem constata, cu părere de rău, că exemplarele găsite caracteristice pentru Basarabia la sf. sec. al XIX-lea – mijlocul sec. XX, nu prezintă elemente artistice aplicate deosebite (prin incizie sau pirogravură), spre deosebire de alte piese analoage găsite pe teritoriul României, deși găsim aproximativ aceleași tipuri de leagăne. Dar totuși, trebuie să menționăm că fiecare leagăn în parte prezintă un caracter și interes aparte.

Cuvinte-cheie
leagăn, balansare, clasificare, formă, elemente artistice.