Articolul precedent |
Articolul urmator |
308 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-01-22 16:12 |
SM ISO690:2012 CORGHENCI, Ludmila. Introducere ori Biblioteca universitară – actor al Procesului de la Bologna. In: Symposia Professorum, 21 octombrie 2005, Chişinău. Chişinău: Editura ULIM, 2006, pp. 5-6. ISBN 978-9975-934-90-9. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Symposia Professorum 2006 | ||||||
Simpozionul "Symposia Professorum" Chişinău, Moldova, 21 octombrie 2005 | ||||||
|
||||||
Pag. 5-6 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Spaţiul European al Învăţământului Superior are drept scop de a contribui la societatea, bazată pe cunoaştere. Fiind situat la intersecţia dintre cercetare, educaţie şi inovaţie, învăţământul superior reprezintă un element cheie în competitivitatea europeană. Evident, aderarea Republicii Moldova la acest Spaţiu (Bergen, mai 2005), impune modernizarea tuturor componentelor procesului educaţional şi de cercetare. Acestea generează nevoi de informare şi documentare din ce în ce mai complexe, diverse, multiaspectuale, transformând biblioteca universitară în actor inerent constituirii Spaţiului European Unic al Învăţământului Superior. Biblioteca universitară acoperă atât dimensiunea informativă, cât şi dimensiunea formativă a învăţământului, prin atribuţiile şi mandatele pe care le realizează. Ea influenţează dinamica învăţământului, determină calitatea proceselor de învăţare. În noile condiţii este necesară o regândire a locului, rolului, menirii instituţiei bibliotecare şi a bibliotecarului în relaţia informaţie – beneficiar, o restructurare a activităţii, o reorganizare a pârghiilor şi a metodelor de lucru. În acest context menţionăm actualitatea genericului secţiunii „Biblioteconomie. Informare. Documentare” a Symposia Professorum ULIM (ediţia a IX-a): ”Biblioteca universitară în contextul aderării Republicii Moldova la Procesul de la Bologna” (21 octombrie, 2005). Prezenta culegere inserează textele comunicărilor, promovate în cadrul secţiunii. Ele reliefează orientări teoretice şi concepte, experienţe reprezentative ale DIB ULIM şi ale altor instituţii info-bibliotecare din învăţământ: biblioteca şi reforma învăţământului universitar; dimensiuni informaţionale ale Spaţiului european al învăţământului superior; cultura informaţională şi indispensabilitatea acesteia modernizării învăţământului superior; diversificarea serviciilor informaţionale; calitatea în relaţiile cu publicul şi altele. Un interes deosebit prezintă materialele, axate pe problemele reformării şi tendinţele dezvoltării învăţământului superior în general, precum şi cele ale învăţământului biblioteconomic moldovenesc în contextul procesului de la Bologna. Mesajul comunicărilor, incluse în culegere, poate fi formulat după cum urmează. În bibliotecile universitare, precum şi la nivel de personal al acestora, este interzis „imobilismul”. Este absolut necesară existenţa şi cultivarea în biblioteci a unui climat de cercetare. Dimensiunile informaţionale ale Spaţiului european al învăţământului superior sunt diverse, fiind necesare în acest sens investigaţii şi analize ale fenomenului, promovări şi lobbyng-uuri la nivel naţional şi internaţional, precum şi cel al comunităţii universitare concrete. Culegerea are drept grup-ţintă managerii instituţiilor info-bibliotecare din învăţământ, fondatorii acestora, studenţii din domeniul biblioteconomiei şi asistenţei informaţionale. Echipa de lucru aduce mulţumiri autorilor materialelor incluse, precum şi tuturor celor, care au fost implicaţi în procesul de pregătire a prezentei culegeri. |
||||||
|