Bibliotecile din SUA reflectă tradiţiile democratice, care caracterizează modul de viaţă american. Tot ce cuprinde cuvântul public este deschis pentru oricine. În SUA bibliotecile îşi merită pe deplin titlul de centru de instruire, centru de informare a comunităţii, centru de cultură, centru de socializare a individului, etc. Toată informaţia solicitată este găsită şi pusă la dispoziţia clientului, fie că pentru aceasta sunt folosite metodele tradiţionale, fie că sunt explorate posibilităţile referinţelor virtuale. Bibliotecarul american, bun specialist, cult, informat, bun cunoscător al psihicului uman, ocupă un rol deosebit în societate. Ne vom referi la bibliotecarii din oraşul Minniapolis, statul Minnisota unde am efectuat un stagiu de documentare timp de o lună, în anul 2003. Cum sunt pregătite resursele umane pentru activitatea în bibliotecile din acest stat? Trebuie să menţionez chiar de la bun început, că în stat nu există o facultate de Biblioteconomie la Universitate. Bibliotecar poţi să devii atunci când ai o facultate deja absolvită, în orice domeniu. Dar este obligatoriu de a absolvi Şcoala de Biblioteconomie ,,Sfânta Ecaterina” (2 ani), pentru a studia profesia de bibliotecar şi pentru a primi titlul de magistru în domeniu. Şcoala de Biblioteconomie ,,Sfânta Ecaterina” din Minniapolis are drept scop: pregătirea personalului pentru biblioteci; formarea politicii informaţionale; realizarea cercetărilor în domeniu; participarea la discuţii şi antrenări internaţionale în biblioteconomie, informare şi documentare.Cursanţii sunt selectaţi minuţios, ţinând cont de anumite criterii: deschidere pentru comunicare; gândire analitică; cunoştinţe în diverse domenii; deprindere de a lucra în echipă; neimplicarea politică din punct de vedere instituţional; calităţi umane; abilitate de a lua decizii; experienţa de voluntar în biblioteci. Viitorii specialişti în domeniul biblioteconomiei studiază profund disciplinele de specialitate, precum ar fi: managementul biblioteconomic şi informaţional; noile tehnologii informaţionale; selectarea materialelor; organizarea colecţiilor; grija pentru clienţi; metodele de cercetare; bazele teoretice ale biblioteconomiei. Cerinţele numite mai sus sunt actuale, fiindcă orice instituţie, la nivel guvernamental, are nevoie de personal ce ştie să organizeze informaţia, bazele de date, resursele documentare, şi să menţină în condiţii de funcţionare reţelele de calculatoare. După absolvirea şcolii, tânărul specialist primeşte titlul de Magistru în Biblioteconomie. La această etapă el încă nu are statut de bibliotecar, fiind stagiar timp de doi ani şi învăţând să ocupe un rol vital în proiectarea şi folosirea sistemelor informaţionale într-o manieră care să ajute oamenii să-şi rezolve problemele informaţionale proprii. Îşi face stagiul sub tutela celui mai bun bibliotecar. Pe parcursul acestor doi ani este familiarizat cu toate procesele de lucru şi este testat ca specialist în domeniu . După stagiu tânărul specialist obţine statutul de bibliotecar, misiunea căruia constă în a informa beneficiarul despre valoarea şi încrederea diverselor surse de informaţii.Bibliotecarul apare ca „intermediar între informaţie şi consumator” şi realizează trei funcţii de bază: • diagnosticarea, estimarea necesităţii de informaţie ; • decizia: organizarea informaţiei şi satisfacerea necesităţilor de informaţie ale patronilor; • evaluarea, determinarea faptului dacă diagnosticarea şi decizia au fost eficiente. Bibliotecarul american este un expert al necesităţilor de informare şi poate să le planifice şi chiar să le dirijeze. Iar menirea lui este de a spori înţelegerea dintre cetăţeni şi societate, de a avea grijă de oameni, de a rezolva problemele umane şi de a îmbunătăţi calitatea vieţii. Bibliotecarul american este în pas cu schimbările rapizi privind modul de accesare a informaţiei şi cerinţele celor care necesită cele mai intensive servicii şi echipamente tehnologice, încercând să satisfacă cerinţele cititorilor şi să promoveze servicii de bibliotecă pentru persoanele cu deprinderi insuficiente de lectură. Toţi bibliotecarii sunt membri ai Asociaţiei Bibliotecarilor. Asociaţia este condusă de un consiliu, format din directori de biblioteci, care, la rândul lor, au fost aleşi în mod democrat, de către membrii Asociaţiei la Congresul Bibliotecarilor. Congresul are loc o dată la patru ani, fiind delegaţi ca participanţi cei mai buni bibliotecari. La Congres se discută problemele actuale din domeniul biblioteconomiei (gestionarea, planificarea, achiziţia de documente, etc.). În bibliotecile americane se practică lucrul pe ore. Lucrul pe ore permite bibliotecarilor de a avea posibilitatea să capete experienţă diversă de lucru, de a lucra în biblioteci cu profil diferit. De exemplu, să activeze în biblioteca pentru copii, unde sunt anumite procese specifice de lucru cu copiii şi după program să fie angajat pentru câteva ore în biblioteca pentru maturi, unde sunt alte metode specifice de lucru. Astfel, bibliotecarul devine un bun specialist, ce posedă experienţe profesionale atât în lucrul cu clienţii maturi, cât şi cu copiii. Bibliotecarii, ce lucrează în bibliotecile pentru copii, posedă abilităţi deosebite privind arta de a comunica cu această categorie de clienţi, organizarea diverselor activităţi culturale, gen: lectura unei cărţi cu copiii şi părinţii acestora; citirea unei cărţi bilingve (de ex., engleză şi spaniolă; în funcţie de specificul comunităţii servite de către bibliotecă) etc. Dacă biblioteca este amplasată pe teritoriul unei comunităţi de vorbitori ai limbilor spaniolă ori somaleză, materialele promoţionale sunt elaborate în limba engleză şi în limba uzuală a comunităţii respective. În bibliotecile pentru maturi bibliotecarii oferă anumite servicii specifice cum ar fi: lecţii de a studia limba engleză (dacă biblioteca se află pe teritoriul unei comunităţi somaleze, spaniole...) etc. Toţi bibliotecarii sunt membri ai sindicatelor, dar ai diferitor sindicate. Directorii de bibliotecă sunt membri ai unei organizaţii, iar ceilalţi bibliotecari fac parte din altă organizaţie sindicală. Aceasta se explică prin faptul că în caz de conflict, fiecare parte, mai exact, directorul de bibliotecă şi bibliotecarul, sunt apăraţi fiecare de sindicatul său. Bibliotecarii americani sunt luptători activi pentru dreptul la informaţie veridică şi pentru accesul liber la ea. Promptitudinea, corectitudinea şi competenţa sunt atributele de bază ale bibliotecii şi ale bibliotecarului american.