Misiunea Departamentului Informaţional Biblioteconomic ULIM obligă acesta a fi un partener egal al procesului educaţional, şi de a pregăti clientul de azi (mai ales studenţii) pentru orientarea şi utilizarea eficientă a oportunităţilor lumii informaţionale nu numai pe parcursul anilor de aflare la Universitate, dar pentru întreaga perioadă de activitate profesională. Un bun profesionist este acela, care deţine informaţia, care o consideră indispensabilă unei cariere profesionale. În acest sens devine actuală problema formării culturii informaţionale a clienţilor DIB ULIM. Societatea informaţională, pe care Moldova şi-a asumat responsabilitatea s-o edifice (1, 2) în funcţie de prevederile Declaraţiei de Intenţii, semnată la Ljubljana în anul 2002 de către ţările membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Est, precum şi conform Declaraţiei de principii a Summitului mondial de la Geneva (anul 2003) ,are câteva caracteristici esenţiale, între care: - rezultatele cele mai importante ale acestei ere sunt cunoştinţele; - baza bunăstării este informaţia; - sursa diferenţierii este inteligenţa sau abilitatea de a utiliza informaţia; - activitatea umană definitorie este cea bazată pe prelucrarea cunoştinţelor; Toate acestea reflectă fenomenul deplasării dinspre elementele de bază ale bunăstării societăţii, ca teren, muncă, capital, spre cele numite cunoştinţe şi informaţie. Deţinerea informaţiei corecte la timpul potrivit reprezintă în sine un factor de putere. Or, puternic în ziua de azi este acela care ajunge primul la informaţie. Din aceste motive documentele internaţionale, menţionate mai sus, dar şi „Politica de edificare a societăţii informaţionale în Republica Moldova”, stipulează următoarele: dezvoltarea culturii informaţionale, instruirea tuturor cetăţenilor pentru folosirea avantajelor societăţii informaţionale în viaţa şi activitatea lor – condiţie principală de edificare a unei societăţi informaţionale. Or, aşa cum susţin juriştii privind deţinerea de către fiecare membru al societăţii civile a unui anume nivel de cultură juridică, medicii – de cultură medicală, ecologiştii – de cultură ecologică etc, astfel noi, reprezentanţii domeniului informaţional – biblioteconomic „strigăm” despre necesitatea formării culturii informaţionale. E de menţionat, că această cultură informaţională este indispensabilă procesului educaţional prin prezenţa / manifestarea acesteia atât în procesul de acumulare a cunoştinţelor, cât şi de transformare a acestora în cunoaştere. Ea constituie fundamentul implementării principiului instruirii continue (instruire pe parcursul întregii vieţi), oferind sprijin orientării în fluxul informaţional. Cum este modelată cultura informaţională? Ce oportunităţi sunt oferite comunităţii universitare privind utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor informaţionale? Vom prezenta mai jos ce facem noi la ULIM în acest sens, dar vom prezenta şi implicaţiile DIB ULIM la nivel naţional. Cultura informaţională, în viziunea bibliotecarilor – ulimişti, constituie ansamblul de cunoştinţe teoretice şi competenţe, ce permit identificarea unei necesităţi informaţionale a individului, urmată de localizarea, evaluarea şi utilizarea informaţiei. Astfel, se reliefează trei poziţii de reper ale acesteia: cunoştinţe şi deprinderi privind identificarea unei necesităţi informaţionale, urmată de localizarea şi evaluarea informaţiei; utilizarea informaţiei găsite /selectate. Această definiţie solicită existenţa a două condiţii de bază: spaţiu informaţional – biblioteconomic şi resurse informaţionale, necesare pentru satisfacerea necesităţilor informaţionale. Principiile şi arhitectura spaţiului informaţional – bibliotecar în Republica Moldova. Urmare a promovării documentelor internaţionale, menţionate mai sus, dar şi a decretului preşedintelui Republicii Moldova din 23 martie 2004, Consiliul Biblioteconomic Naţional şi Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova (coordonator A. Rău) au prezentat Guvernului Republicii Moldova proiectul „Programului Naţional de consolidare a rolului bibliotecilor în edificarea şi funcţionarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova”. Conform acestuia, instituţiile informaţional – bibliotecare trebuie să creeze un spaţiu informaţional comun. Principiile de edificare a spaţiului informaţional – biblioteconomic sunt: crearea şi conservarea distribuită a băncilor de informaţii (în funcţii de specificul fiecărei instituţii); partajarea resurselor şi lucrărilor; cooperarea şi integrarea. Arhitectura spaţiului informaţional – bibliotecar din republică va cuprinde: - bibliotecile informatizate (minimum obligatoriu de servicii informaţionale: catalog electronic, accesibil local şi în Internet; baze de date; legătura Internet; servicii de referinţe electronice; posibilităţi de copiere şi imprimare a informaţiei, de import şi export a informaţiei); - SIBIMOL (sistemul integrat al bibliotecilor informatizate din Moldova) (sistemul prevede câteva module principale: catalogul naţional colectiv partajat; împrumutul interbibliotecar; importul şi exportul full – textelor la distanţă); - Biblioteca Naţională Virtuală (trecerea pe suport electronic a patrimoniului naţional imprimat şi oferirea accesului la el ; Or, este vorba despre programul naţional „Memoria Moldovei”, elaborat în cadrul programului UNESCO „Memoire du Monde”; iniţiatorul unei astfel de activităţi este directorul Bibliotecii Congresului, SUA, James Billington: program „Biblioteca electronică naţională”, care a permis fiecărui american accesul prin Internet la pagina American Memory, ce conţine 5 mln. titluri publicaţii privind istoria ţării din colecţiile Bibliotecii Congresului (www.ifla.org); - Portalul Sistemului Naţional de Biblioteci (portal electronic al comunităţii bibliotecare, care va permite căutări integrate, personalizate, fiind interactiv şi oferind informaţii privind bibliotecile Moldovei, colecţiile şi serviciile acestora); - Şcoala de Biblioteconomie din Moldova (implicaţiile Centrului de Instruire Continuă pentru modernizarea şi actualizarea cunoştinţelor angajaţilor instituţiilor info – bibliotecare). Această arhitectură devine deja o realitate, mai ales aici la noi la ULIM, unele dintre componentele ei fiind deja iniţiate şi aplicate (de fapt termenii de realizare a programului naţional fiind programate pentru anii 2004-2007). Utilizarea în comun a resurselor informaţionale. Un aspect important al culturii informaţionale ţine de cooperarea şi coordonarea utilizării resurselor informaţionale, lucru conştientizat demult în ţările cu fluxuri informaţionale dezvoltate. Ce oportunităţi sunt oferite în sprijinul procesului educaţional în acest sens prin intermediul Departamentului Informaţional Biblioteconomic ULIM ? Mai jos vom prezenta acele baze de date, pe care DIB ULIM le pune la dispoziţia clienţilor (cadre didactice, studenţi, alte categorii interesate), dar numai în spaţiile funcţionale ale acestuia (sălile de lectură şi Mediateca) (este vorba despre baze de date în sprijinul procesului educaţional): - Iniţierea procesului de utilizare în comun a resurselor informaţionale ţine de anul 2001, când în Republica Moldova a fost constituit primul Consorţiu sub egida Asociaţiei Bibliotecarilor din Moldova – consorţiul EBSCO ori consorţiul eIFL Direct - Informaţia Electronică Directă pentru Biblioteci. Consorţiul include 16 biblioteci – participante (Biblioteca Naţională, bibliotecile USMF, USM, ULIM, ASEM, UTM etc.) (pentru detalii a se vedea: http://moldova.cc/eifl_direct). Care sunt beneficiile? În cadrul Consorţiului sunt oferite facilităţi pentru utilizarea a 11 baze de date tematice, acestea fiind accesate atât on-line (prin Internet), cât şi off-line (CD, DVD). Baza de date EBSCO oferă acces la peste 5000 titluri de reviste şi ziare, în diverse domenii, inclusiv: 3.248 titluri - full – text articole; 2.205 titluri – recenzii articole; 4.148 titluri – referate articole. Este o bază de date reprezentativă la nivel internaţional. Limbile de lucru: engleza, franceza, germana. Pentru detalii vă recomandăm următoarea adresă: http://search.epnet.com , menţionând doar câteva dintre cele 11 baze de date accesibile: Academic Search Elite (4.000 titluri în domeniul ştiinţelor sociale şi umanistice); ERIC (2.200 titluri în domeniul educaţional); Russia on-line (colecţii de ediţii periodice din Rusia şi statele CSI); Business Source Premier (3.800 periodice în domeniul economiei şi businessului) etc. - DIB ULIM, în colaborare cu alte instituţii interesate, nu s-a oprit aici. În anul 2002 DIB ULIM, împreună cu bibliotecile participante ale Consorţiului EBSCO (care deja au conştientizat beneficiile utilizării în comun a resurselor informaţioanle) au aderat la programul PERI (program de disponibilizare a informaţiei ştiinţifice pentru cercetători) în cadrul INASP-ului (Reţea internaţională de asigurare cu publicaţii ştiinţifice). Programul este finanţat de către INTAS (Asociaţia Internaţională Independentă, constituită sub egida Comunităţii Europene), în scopul păstrării şi promovării potenţialului ştiinţific de valoare ale statelor CSI printr-o colaborare ştiinţifică Est-Vest. Promotorul acestui program în Republica Moldova este RENAM (Research and Educational Networking Association in Moldova). Care sunt beneficiile acestei colaborări pentru DIB ULIM ? Acces on-line la 8 baze de date reprezentative la nivel internaţional: Blackwell Publishing (www.blackwell-synergy.com - oferă acces la 674 titluri reviste în tehnologie, medicină, ştiinţe umanistice); EMERALD (http://www.emeraldinsight.com - acces la peste 100 de reviste în management, marketing,bussines, ştiinţe informaţionale, inginerie) Springer (http://link.springer.de/forum.htm - oferă acces la 432 reviste în domeniile matematicii, ştiinţei computerilor, ingineriei etc.). Informaţia utilă (adrese electronice, consultaţii privind utilizarea) este pusă la dispoziţia clienţilor. în spaţiile funcţionale ale DIB ULIM prin diverse materiale promoţionale, consultaţii „întreabă bibliotecarul”, dar mai ales prin intermediul site-ului ULIM, secţiunea „Departamentul Informaţional Biblioteconomic” (www.ulim.md ). Aşi menţiona, că DIB ULIM dispune şi de alte produse de informare moderne (baze de date – de. ex., „Moldova actuală”, CD, DVD, documente multimedia). Or, clienţii noştri sunt orientaţi şi au posibilitatea de acces la resursele pe care le deţin alte centre de informare şi documentare din republică (Centrul de resurse informaţionale al Ambasadei SUA, Centrul de referinţe PNUD, Biroul de informare şi documentare al Consiliului Europei în Moldova etc.). Implicaţiile DIB ULIM pentru formarea culturii informaţionale. Aceste implicaţii sunt diverse: Săptămâni ale departamentelor; elaborarea şi oferirea materialelor promoţionale; implementarea programelor şi proiectelor locale, gen „Grija pentru noii beneficiari”, „Biblioteca utilizatorului”, „Clientul nostru – partenerul nostru”; instituirea obligaţiunilor de bibliotecari pe subiecte (experienţe suedeze); asistenţă şi consultanţă permanentă. Cea mai efectivă formă este considerată lectoratul „Bazele culturii informaţionale”, destinat studenţilor anului I de la toate departamentele (conform deciziei Colegiului Ministerului Educaţiei orientat pentru 30 de ore, la ULIM fiind redus la 10 ore). Concluzii: - tranziţia către societatea informaţională (la această etapă suntem noi; societatea informaţională abia îşi pune amprenta în Republica Moldova) este un element important al dezvoltării socio-economice şi o parte indispensabilă a activităţilor pregătitoare pentru integrarea în Uniunea Europeană; - societatea informaţională presupune existenţa a cel puţin două elemente cu care trebuie să opereze un profesionist: computerul (transformat în mijloc de lucru pentru fiecare individ) şi informaţia (ca obiect al muncii). Dar cum pot fi mânuite aceste elemente fără deţinerea culturii informaţionale? Iar structurile, care au putut răspunde cel mai rapid unei astfel de cerinţe au fost în lumea întreagă, dar şi în Republica Moldova, instituţiile info-bibliotecare.