În limbajul sportiv actual, coexistența termenilor naționali și a celor străini este incontestabilă, împrumuturile lexicale completând organic acest sistem terminologic. Scopul prezentei lucrări este de a releva mijloacele externe de formare a limbajului sportiv în limba română, factorii ce determină pătrunderea împrumuturilor lexicale în terminologia sportivă, sublimbajele în care au fost preluate și limbile din care provin, de a efectua o clasificare a termenilor respectivi, pentru a scoate în evidență unele tendințe evolutive. Ca rezultat al studiului întreprins din perspectivă descriptivă și funcțional-semantică, s-a constatat că cea mai mare parte a termenilor împrumutați provin din limbile moderne de circulație internațională: franceză (în special, termenii din scrimă, călărie, șah ș.a.), engleză (cei din jocurile sportive, box, tenis ș.a.), un număr mai restrâns a pătruns în română din italiană și germană, iar o serie de termeni au etimologie greacă și latină sau conțin elemente din limbile clasice. Se atestă și cazuri separate de termeni împrumutați din alte limbi (turcă, suedeză ș.a.). Unii termeni au etimologie multiplă. Inovațiile lexicale se datorează, aproape în exclusivitate, influenței limbii engleze. În textele științifice și didactice, termenii sportivi împrumutați au, de cele mai multe ori, specializare îngustă (de ex., noțiunile din artele marțiale, care provin din limbile orientale – coreeană, japoneză, chineză – transcrise în engleză), fapt ce le solicită specialiștilor o cunoaștere excelentă a terminologiei respective. Unele unități terminologice sunt preluate fără a fi supuse modificărilor (bodybuilding, fitball, skateboard, fingerboard, darts, softball, aveugle, coupé), altele suferă modificări grafice, constituind fie adaptări (fotbal, contră, finiș, fleșă, fentă, gol, marș, meci, ofsaid), fie trunchieri (bob, baschet, hochei, volei), fie abrevieri (K1; k.d., k.o.), fie calcuri (coșaveraj, coșgheter). Împrumuturile lexicale, numite și „străinisme” sau „xenisme”, pătrund în limbajul specializat al sportului grație unor factori de ordin lingvistic (necesitatea de a denumi un nou obiect, fenomen sau gen de sport, pentru care nu există un echivalent în limba română; de a evita polisemia și omonimia; de a delimita noțiuni apropiate ca sens, dar care au anumite elemente de diferențiere; de a înlocui sintagmele printr-un singur cuvânt, tendința de realizare a efortului minim etc.) și extralingvistic (influența culturală a unui popor, existența unor contacte interculturale orale și scrise; prestigiul limbii-sursă, predilecția unor pături ale societății pentru cultura altei țări; perceperea unui cuvânt ca fiind mai prestigios, mai plăcut auzului sau întrebuințarea acestuia în mass-media de către o persoană publică). Conform criteriului semantic, împrumuturile din terminologia sportivă pot fi clasificate în următoarele categorii, ce indică denumiri de: • ramuri și probe sportive (în special, jocuri sportive și discipline apărute recent): fotbal, handbal, tenis, baschet, rugby, crichet, snowboarding, bodybuilding, paintball, parcur, kitesurfing; • persoane care activează în domeniul sportului (sportivi, antrenori, arbitri): tenisman, goalkeeper, golgheter, outsider, bodybuilder, paintbalist, dribler; • procedee tehnico-tactice, lovituri, aruncări, sărituri etc.: dribling, pressing, șut, flic-flac, drive; • acțiuni și mișcări: cabra, ataca, dribla, marca; • inventar sportiv, mijloace tehnice, de transport: fitball, skateboard, cart, caiac, canoe; • situații de joc, încălcări și sancțiuni/ măsuri de penalizare: play-off, fault, aut, ofsaid, penalti; • terenuri, zone, linii de delimitare: stadion, hipodrom, velodrom, corner, tușă; • competiții și părți ale acestora: turneu, campionat, meci, set; • unități de măsură, categorii statistice: gol, ippon, ghem; • comenzi: start!, stop!, aut!, break!, go!, en garde!, halt! marș!; • calități ale sportivilor: agilitate, anduranță, dexteritate, suplețe; • asociații sportive: ligă, divizie, UEFA, WADA; • preparate medicale și substanțe dopante: amfetamină, anabolice, steroizi etc. În concluzie, menționăm că limbajul sportiv este un sistem flexibil, dinamic, deschis atât împrumuturilor directe, cât și indirecte. Avantajul esențial al împrumuturilor lexicale constă în faptul că ele răspund cerințelor principale ale termenilor: laconism, precizie, monosemantism, caracter internațional.

In the current sporting language, the coexistence of national and foreign terms is indisputable, lexical loans organically completing this terminological system. The purpose of this paper is to reveal the foreign means of sports language training in Romanian, the factors determining the entry of lexical loans into sports terminology, the sublanguages in which they were borrowed and the languages they come from, to make a classification of the respective terms, to highlight some evolutionary trends. As a result of the descriptive and functional-semantic study, it has been found that most of the borrowed terms come from the international modern languages: French (in particular, the terms of fencing, riding, chess, etc.) English (those in sports games, boxing, tennis, etc.), a smaller number entered in Romanian from Italian and German, and a number of terms have Greek and Latin etymology or contain elements from classical languages. There are also separate cases of terms borrowed from other languages (Turkish, Swedish, etc.). Some terms have multiple etymologies. Lexical innovations are due, almost exclusively, to the influence of English In scientific and teaching texts, borrowed sports terms often have narrow specializations (e.g., martial arts notions that come from oriental languages - Korean, Japanese, Chinese - transcribed in English), which requires to the specialists an excellent knowledge of the terminology. Some terminology units are taken without any changes (bodybuilding, fitball, skateboard, fingerboard, darts, softball, aveugle, coupé), others exhibit graphic changes, constituting either adaptations (fotbal, contră, finiș, fleșă, fentă, gol, marș, meci, ofsaid), or truncations (bob, baschet, hochei, volei), or abbreviations (K1; k.d., k.o.), or calques (coșaveraj, coșgheter). Lexical loans, also called "foreignism" or xenisms, come into the specialized language of sport due to linguistic factors (the need to name a new object, phenomenon or kind of sport, for which there is no equivalent in Romanian, to avoid polysemy and homonymy, to delimit meaningful concepts but having some elements of differentiation, to replace the terms with one word, the tendency of achievement the minimal effort, etc.) and extralinguistic (the cultural influence of a people, the existence of intercultural oral and written contacts and the prestige of the source language, the predilection of societies for the culture of another country, the perception of a word as more prestigious, more pleasing to the hearing or the use of it in the media by a public figure). According to the semantic criterion, the sports terminology loans can be classified into the following categories, namely: • branches and sporting events (in particular, sports games and disciplines recently appeared): fotbal, handbal, tenis, baschet, rugby, crichet, snowboarding, bodybuilding, paintball, parcur, kitesurfing; • people working in the field of sports (athletes, coaches, referees): tenisman, goalkeeper, golgheter, outsider, bodybuilder, paintbalist, dribler; • technical-tactical procedures, kicks, throws, jumping etc.: dribling, pressing, șut, flic-flac, drive; • actions and movements: cabra, ataca, dribla, marca; • sports inventory, technical means of transport: fitball, skateboard, cart, caiac, canoe; • game situations, violations and penalties / penalty measures: play-off, fault, aut, ofsaid, penalti; • lands, areas, boundary lines: stadion, hipodrom, velodrom, corner, tușă; • competitions and parts of them: tournament, championship, match, set; • units of measure, statistical categories: gol, ippon, ghem; • commands: start!, stop!, aut!, break!, go!, en garde!, halt! marș!; • athletes' qualities: agilitate, anduranță, dexteritate, suplețe; • sports associations: ligă, divizie, UEFA, WADA; • medical preparations and sports drugs: amfetamină, anabolice, steroizi etc. In conclusion, we mention that sports language is a flexible, dynamic system, open to both direct and indirect loans. The key advantage of lexical loans is that they meet the main requirements of the terms: concision, precision, monosemantism, international character.