Factorii restrictivi principali ai capacităţii productive a solurilor sunt: seceta; eroziunea; dehumificarea; destructurarea; compactarea; soloneţizarea; salinizarea. Scopul lucrării a fost evaluarea riscurilor degradării solului prin eroziune şi influenţe asupra sistemului radicular şi capacităţii de producţie a agroecosistemului grâului de toamnă. Ca obiect de cercetare a servit experienţele de cîmp din SDE Chetrosu, r-nul Anenii Noi. Poligonul de lucru a inclus parcele amplasate pe soluri de diferit grad de erodare şi variante cu 2 tipuri de sisteme de lucrare a solului: lucrarea conventională (arătură); lucrarea conservativă (no-till). Metodele de cercetare şi evaluare au fost cele mai utilizate în cadrul monitoringului ecopedologic: cercetarea solurilor în teren - metoda morfometrică; densitatea aparentă - metoda cilindrelor metalice ascuţite la inferior; umiditatea actuală a solurilor – metoda de uscare în etuvă la 105 0C timp de 5-6 ore; cantitatea rădăcinilor determinate pe 1 m 2 în 3 repetiţii, prelevate până la adâncimea de 0-50 cm; determinarea structurii recoltei sa efectuat pe parcele de 1m 2, în 4 repetiţii. Rezultatele cercetărilor au permis de a formula următoarele concluzii şi recomandări: · Riscurile degradării solului asupra dezvoltării sistemului radicular al grâului de toamnă care au limitat mai puternic, a fost gradul de erodare a solului. Numărul total de rădăcini al plantelor, comparativ cu varianta solului neerodat s-a diminuat cu 10,7 % în varianta solului slab erodat, cu 35,1 % în varianta solului moderat erodat şi cu 61,9% în varianta solului puternic erodat. · Sistemul radicular la grâul de toamnă cultivat în asolament de lungă durată cu 5 sole pe cernoziom carbonatic puternic profund în sistem de lucrare a solului cu arătură s-a evidenţiat de 1,9-2,4 ori mai redus comparativ cu varianta sistemului de lucrare a solului No-tillage. · Capacitatea de producţie a agroecosistemului grâului de toamnă s-a stabilit în dependenţă de gradul de erodare şi sistemul de lucrare a solului. · Particularităţile solurilor degradate prin eroziune se caracterizează cu modificarea grosimei profilului cernoziomului carbonatic. Degradarea însuşirilor fizice şi modificarea proprietăţilor fizico-chimice a solurilor în rezultatul eroziunii hidrice, a cauzat acutizarea regimului de umiditate prin micsorararea umidităţii în sol. · Complexul de măsuri pentru protecţia solurilor pe versanţi este necesr s-ă includă: organizarea detaliată a teritoriului în baza stării de calitate a solurilor şi hidrologiei versanţilor. Implimentarea asolamentelor ştiinţifice argumentate care contribuie la asigurarea plantelor cu apă şi elemente nutritive, combaterea buruienilor, bolilor şi vătămătorilor, evitarea oboselii solului, ameliorarea însuşirilor fizice, chimice, biologice şi conservarea fertilităţii solului. · Minimalizarea eroziunii solului, sporirea productivităţii culturilor agricole, măsuri agrotehnice de conservare a fertilităţii solurilor cu sisteme de culturi în fâşii alternative şi culturi intercalate; cu sisteme combinate de lucrare a solului în conformitate cu particularităţile genetice ale solurilor şi culturile din asolamentele tipice pentru anumite zone agropedoclimatice ale Moldovei, care aduc la prevenirea riscurilor de degradare şi sporirea fertilităţii solurilor, asigurarea recoltelor stabile scontate.