Productivitatea ciupercilor depinde de mulţi factori, ca componenţa şi calitatea substratului nutritiv, tehnologia aplicată şi în mare măsură – de calitatea şi costul materialului semincer – miceliul. La cultivarea ciupercilor, din totul întreg de cheltuieli, ponderea preţului de cost al miceliului este de până la 30-35%. Reducerea cheltuielilor de producere şi respectiv a preţului miceliului, actualmente este o întrebare foarte actuală. În acest context, cercetările în vederea elaborării tehnologiei de producere a miceliului pe diferiţi înlocuitori ai cerealelor, fără sterilizarea acestora, prezintă o evidentă necesitate. În cercetare au fost utilizate metodele agrofizice, biochimice şi microbiologice, prevăzute în experimentarea agricolă. La elaborarea reţetelor de medii nutritive noi pe baza materialelor studiate, s-au luat în considerenţă următoarele cerinţe:  Să conţină elemente nutritive, necesare culturii în concentraţie şi formă accesibilă pentru creşterea şi dezvoltarea normală a miceliului;  Să fie cu o structură şi porozitate capilară bună pentru a asigura menţinerea şi păstrarea umidităţii şi accesul normal al oxigenului către celulele miceliului;  Să deţină capacităţi de absorbţie, necesare stimulării de fixare a hifelor miceliene pe suprafaţa particulelor de substrat. În procesul de elaborare a reţetelor au fost selectate următoarele materiale: 1. Deşeuri de la prelucrarea strugurilor; 2. Frunze de foioase; 3. Iarbă de gazon; 4. Coji de floarea soarelui; 5. Talaş de foioase; 6. Rumeguş de foioase; 7. Peleţi din coji de floarea soarelui. În calitate de martor au servit boabele de grâu. S-a folosit material sănătos, uscat şi omogen. Ca obiect biologic a servit tulpina de Păstrăv vânăt HK 35. Materialele celulozice au fost pregătite conform cerinţelor tehnologice, după cum urmează: umectarea până la 75%; aprecierea şi reglarea pH-ului cu soluţie de amendamente de calciu (var sau ipsos); încărcarea în borcane de sticlă; dezinfectarea prin metoda sterilă în autoclavă la 2 atmosfere pentru martor şi în microună timp de 10, 15, şi 30 minute pentru variantele cercetate. Pentru inocularea materialelor celulozice, corespunzător pregătite, a fost folosit miceliu prebază din banca de tulpini a Laboratorului Ştiinţific Aplicaziv pentru Legume, Flori şi Ciuperci al catedrei de Horticultură a UASM.. O dată în trei zile s-a efectuat măsurarea gradului de împânzire a materialului cu miceliu. De asemenea, pe parcursul împânzirii substratului cu miceliu, recipientele au fost urmărite cu atenţie pentru a nu fi infectate. În cercetări a fost evaluată compoziţia chimică a materialelor în vederea stabilirii umidităţii iniţiale a lor, aprecierii conţinutului de azot total, proteină, grăsime, celuloză şi cenuşă brute. Datele obţinute au demonstrat o diversitate calitativă şi cantitativă a componenţilor după valoarea nutritivă şi o bună posibilitate iniţială pentru utilizarea lor în calitate de substrat nutritiv la producerea miceliului. În rezultat sa constatat o diferenţiere cantitativă a componenţilor cu valoare nutritivă. Astfel, toate materialele s-au evidenţiat prin conţinut diferit de azot, proteină brută şi alte elemente. În schimb ele în totalitate au prezentat un conţinut suficient de celuloză, ca element de bază în nutriţia ciupercilor, care este adecvat substratului de nutriţie al miceliului şi ulterior al substratului de cultură pentru obţinerea ciupercilor. De o importanţă majoră este şi componenţa calitativă şi cantitativă microbiologică a materialelor luate în studiu, care au un impact major asupra activităţii vegetative a miceliului şi în final asupra productivităţii şi calităţii producţiei de ciuperci. Datele obţinute în experienţe au indicat o componenţă cantitativă moderată a întregului spectru microbiologic. Dar din tot întregul de microorganisme au predominat bacteriile, care sunt cele mai importante în sporirea incubării cu miceliu a substraturilor nutritive după pregătirea termică. Urmare scopului cercetărilor a fost stuiată activitatea vegetativă a miceliului în dependenţă de componenţa şi metoda de pregătire a mediului de nutriţie. Din datele obţinute s-a constatat faptul că activitatea vegetativă a miceliului este mai rapidă la martor, pregătit prin metoda sterilă, faţă de metoda în microundă, dar durata de pregătire şi cheltuielile sunt mai mari. În dependenţă de componenţă, după 14-16 zile boabele de grâu (mt) şi cojile de floarea soarelui au fost totalmente incubate cu miceliu, iar celelalte variante au necesitat 15-24 de zile pentru a fi incubate complet. Din aceste considerente metoda dată este destul de utilă sub acest aspect. În final se poate de concluzionat, că toate suporturile nutritive luate în studiu au un conţinut bogat de celuloză şi de alte elemente. Ţinând cont de faptul că după modul de nutriţie specia de ciuperci studiată este xilofită, aceste componente servesc drept stimulator de creştere a miceliului. Compoziţia microbiologică a prezentat un conţinut sporit de microorganisme, atât utile, cât şi patogene. Dar, pregătirea ulterioară a materialelor în regim strict de umiditate, dezinfectare prin metoda de microundă, permite reglarea dirijată a componenţei atât calitative cât şi cantitative a microorganismelor. Activitatea vegetativă a miceliului este în strânsă legătură cu componenţa, metoda de pregătire şi calitatea substratului nutritiv, deoarece cu cât substratul folosit are o structură mai omogenă şi o compoziţie de substanţe nutritive mai ridicată, cu atât mai rapid este posibilă iniţierea fructificării ciupercilor. Astfel, pentru producătorii de ciuperci xilofage de Pleurotus ostreatus, în vederea reducerii considerabile a investiţiilor, este recomandabil miceliul produs pe materiale celulozice, care fiind mai ieftin ar permite obţinerea unei producţii sporite de ciuperci cu cheltuieli de producţie mai reduse.