Influenţa desimii de semănat asupra producţiei grîului durum de toamnă în experienţe polifactoriale
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
212 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
633:112.1”324”:631.531.04 (5)
Field crops and their production (1510)
Metaphysics (122)
Agricultural operations (1229)
SM ISO690:2012
PRISĂCARU, Ninela-Maria. Influenţa desimii de semănat asupra producţiei grîului durum de toamnă în experienţe polifactoriale. In: Tezele celei de-a : 72-a conferinţă ştiinţifică a studenţilor, 25 mai 2019, Chişinău. Chişinău: Universitatea Agrară, 2019, p. 9. ISBN 978-9975-64-308-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Tezele celei de-a 2019
Conferința "Conferinţa ştiinţifică a studenţilor"
Chişinău, Moldova, 25 mai 2019

Influenţa desimii de semănat asupra producţiei grîului durum de toamnă în experienţe polifactoriale

CZU: 633:112.1”324”:631.531.04

Pag. 9-9

Prisăcaru Ninela-Maria
 
Universitatea Agrară de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 29 decembrie 2021


Rezumat

În prezent cultura grâului, alături de porumbul cultivat pentru boabe deţin ponderea absolută în agricultură, dar grâul dur are o pondere modestă în acest areal, ca de altfel în toată ţara, deşi dispunem sub aspect climatic şi al covorului de soluri de condiţii deosebit de favorabile. În aceste condiţii R. Moldova este o ţară importatoare de produse fabricate din această specie, dar ar putea fi o ţară exportatoare. Boabele grîului durum de toamnă au un conţinut sporit de proteine (care atinge 14-17% sau cu 1-4% mai mult decît în boabele de grîu comun) a fost solicitat din timpuri străvechi de popoarele multor ţări din Europa, Asia, Africa şi America pentru industria pastelor făinoase, care corespund categoriei superioare şi se caracterizează prin calităţi înalte de durabilitate, păstrare şi transportabilitate, de calităţi superioare de fierbere. Scopul cercetărilor constă în determinarea variantei optime a tehnologiei de cultivare pentru obţinerea unor producţii sporite şi stabile de grîu durum de toamnă. Obiectivele principale: 1.Evaluarea parametrilor de productivitate şi a capacităţii de producţie a diferitor soiuri de grîu durum de toamnă în condiţiile zonei de Centru a Republicii Moldova în funcţie de desimea de semănat. 2.Aprecierea influenţei desimii de semănat asupra calităţii boabelor de grîu durum de toamnă după unii indici fizici şi biochimici. Cercetările au fost desfăşurate în condiţii pedoclimatice favorabile, zona de Centru a Republicii Moldova pe cîmpurile SDE “Chetrosu” în anul agricol 2016-2017. Au fost supuse cercetării: - 2 soiuri de grîu durum de toamnă (Auriu 273 şi Hordeiforme 335, mr); - 2 plante premergătoare (mazărea pentru boabe şi borceagul de primăvară); - 3 desimi de semănat: 4,0-5,0-6,0 mln.boabe germinabile/ha; Suprafaţa de evidenţă a parcelelor - 40 m2, numărul de repetiţii - 3. În urma cercetărilor au fost făcute următoarele concluzii: Producţia medie de boabe a variat în limita de 2779-4344 kg/ha (la M-3818 kg/ha). Cea mai înaltă producţie medie (4344 kg/ha, + 526 kg/ha faţă de M) s-a înregistrat la varianta soiului Auriu 273 semănat după mazăre la boabe cu desimea de semănat de 6,0 mln boabe germinabile/ha. După premergătorul mazăre la boabe MMB a constituit în medie 42,67g. iar după borceag numai 41,83g. Cea mai înaltă sticlozitate (93%) a fost înregistrată la soiul Hordeiforme 335 după premergătorul mazăre. Cel mai sporit conţinut de proteină în boabe – 15,51% a fost înregistrat la soiul Hordeiforme 335 semănat după mazăre la boabe cu desimea de 4,0 mln boabe germinabile/ha. Cei mai buni indicatori economici au fost înregistraţi la varianta soiului Auriu 273 la care nivelul rentabilităţii a constituit 131,0% Din datele obţinute se propune pentru Zona de Centru a Republicii Moldova de semănat soiurile omologate de grîu durum de toamnă în epoci optime, cu desimi mai sporite de semănat după premergătorii timpurii de recoltare.