După ce a devenit un stat independent, Republica Moldova trebuia să înfrunte mai multe provocări la adresa securităţii sale naţionale şi trebuia sa depăşească mai mulţi factori de risc. Mai întîi era vorba de pericolul constituirii sau renaşterii unor structuri cu caracter suprimatoriu-imperial şi plasarea ţării noastre în afara sistemelor universale de colaborare şi securitate. Generatoare de probleme era şi existenţa unui mediu regional, nu întru totul favorabil pentru Republica Moldova, marcat de o conjunctură economică foarte deprimată şi de o zonă de instabilitate politică. În al doilea rînd, persista pericolul menţinerii şi reactivării unor tensiuni cu caracter etnico-separatist ce pot genera conflicte şi în cazul Republicii Moldova, este vorba despre conflictul din partea stîngă a Nistrului. Au fost relevante tensiunile sociale interne ca urmare a dificultăţilor tranziţiei la econo¬ mia de piaţă. În comparaţie cu alte state, tranziţia Moldovei spre economia de piaţă, a fost una de durată, caracterizată prin perioade de crize şi instabilitate. Ca urmare, decalajele economice dintre Republica Moldova şi ţările Europei Centrale şi CSI, s-au aprofundat. În comparaţie cu succesele obţinute de aceste ţări, Republica Moldova, la aproape doua decenii de la aprobarea declaraţiei de independenţă, nu are încă o strategie co¬ erenta de securitate naţională. Printre multiplele probleme cu care se confruntă statul R Moldova, una de importanţă primordială este revizuirea şi redefinirea strategiei de securitate. Nu mai poate fi pus la îndoială faptul că stabilitatea economică şi prosperarea, integrarea europeană şi obţinerea investiţiilor strategice din exterior sau direct dependente de climatul general de securitate, depinde de asigurarea securităţii acelo¬ raşi investiţii, de integritatea teritorială şi de soluţionarea diferendului transnistrean, de calitatea şi eficienţa sistemului de asigurare a securităţii naţionale. Contextul geostrategic nou, cadrul economic şi ideologic al securităţii statelor central şi est-europene în perioada ulterioara războiului rece, a adus Moldova în situa¬ ţia complexă de a se confrunta cu riscuri generatoare de conflicte dintre care unele cu caracter militar deschis,(cazul Transnistriei) riscuri precum terorismul internaţional, traficul de droguri, riscurile specifice asociate tranziţiei spre o economie de piaţă competitivă, dar şi de a fi în măsura de a conştientiza factori de risc care acţionau de multe vreme, însă erau complet ignoraţi, precum dezastrele ecologice, catastrofele naturale şi tehnologice. Aceste riscuri de insecuritate sunt deosebit de complexe şi se întrepătrund de cele mai multe ori, precum însăşi legăturile de diferite domenii între actorii siste¬ mului internaţional, căruia li se conferă una dintre cele mai actuale trăsături ale sale-incertitudinea. Analizînd interesele naţionale ale ţării, constatăm existenţa unei multitudini de pericole politice, economice, socio-culturale, militare, care pun însă-şi statalitatea ţării într-un real pericol şi tărăgănează soluţionarea problemelor ce ţin de aceste interese, se sincronizează cu dispariţia ei ca stat sau cu o independenţă fictivă a ei. Teritoriul Repu¬ blicii Moldova este plasat în regiunea unde se ciocnesc interesele unor state mai mari şi mai puternice, unde situaţia geopolitică s-a manifestat prin instabilitate, fiind agravată şi de prezenţa forţelor militare staţionate în mod ilegal care nu se află sub controlul direct al conducerii ţării, multiple tentative de presiuni politice, economice şi militare asupra statului, ce reprezintă un pericol pentru securitatea naţională a ţării. Prin pericol pentru securitatea naţională a ţării se subînţelege intenţia forţelor ostile, manifestată sub orice formă, sau factorul de ordin ecologic, tehnic şi de altă natură, a căror realizare sau influ¬ enţă poate constitui o ameninţare pentru persoană, societate şi stat.