Articolul precedent |
Articolul urmator |
304 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-05 14:18 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
81’23:32.019.5 (1) |
Linguistics and languages (5052) |
Politics (2943) |
SM ISO690:2012 PARCEVSCHI, Nicolai. Reflecții psiholingvistice în mediile social-politice inovative. In: Activismul civic – condiție a consolidării instituțiilor statului democratic, 28 mai 2021, Chişinău. Chişinău: "Print-Caro" SRL, 2021, pp. 122-128. ISBN 978-9975-56-916-3. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Activismul civic – condiție a consolidării instituțiilor statului democratic 2021 | |||||||
Seminarul "Activismul civic – condiție a consolidării instituțiilor statului democratic" Chişinău, Moldova, 28 mai 2021 | |||||||
|
|||||||
CZU: 81’23:32.019.5 | |||||||
Pag. 122-128 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Teoria mediilor reflexive active de dezvolatre inovativă, de Vladimir Lepski, doctor, prof. un. membru al AȘ din Rusia este o invenție informaționălă și reflexivă totodată. În esență este o teorie, care concretizează la maxim teoria prof. Vl. Lefevr, accentele fiind puse pe capacitățile sinergetice a individului, grupului social, statelor, care prin aplicații reflexive pot fi dirijate operațional. Este important de menționat că teoriile dlui prof. Vl. Lepski au intrat în arsenalul activ și stau la baza aplicațiilor reflexive în politica și gepolitica rusă actuală. In comformitate cu prof. Vl. Lepski: Sistemele reflexive trebuie să fie complexe, mozaice, capabile de autorganizare. Adică complexitatea formează un haos, iar capaciatea sinergetică asigură dirijarea haosului. Teoria prof. V. Lepskii pentru prima dată percepe omul ca sistem informațional- inovativ, mecanic cu însușiri emotive și cognitive, cyber- biologic, capabil să se autoorganizeze datorită capacitățlor intelectuale și să fie parte componentă a sistemului inovativ- informațional. Metodele psihosemantice permit a recostrui tabloul implicit al lumii înconjurătoare specifice subiectului, pe care el poate să nu le conștientizeze și care se actualizează în regim de consum. Spațiile semantice pot fi concepute ca baza de structurizare a autoorganizării reflexive a conștiinței omului, precum și organizării activității grupului de subiecți. Principiul bifurcării subiecților asigură transformarea dinamică a individului în subiectul grupului virtual, care activează în concordanță cu alți subiecți și mediul activ- inovativ. Bifurcarea subiecților, ca aspect psihologic, nu este mai puțin decât transferul accentuărilor bipolare8 din sfera personalității în sfera mulțimii autorganizate și dirijate la nivel de reflexe. Dacă la prof. Ig. Smirnov preocupația principală constă în transformarea psihotronă a spațiul psiho-semantic al unui om aparte. La prof. Vl. Lefevr determinăm evoluția spre conceptul acțional pre și post- factum în spațiul semantic al mulțimilor. La rândul său prof. V. Lepskii progresează în teoriile sale și lucrează ,,aici,, și ,,acum,, cu alte cuvinte -,,timpul prezent,, devine subiect al transformărilor sale. El tinde să schimbe și să reorganizeze spațiile psiho- semantice a unor spații geopolitice, prin sisteme informaționale sofisticate. Ba și mai mult el afirmă că subiecții primind impulsul- inițial de organizare să se mențină singuri în spațiile semantice impuse din exterior. |
|||||||
Cuvinte-cheie reflecţie, mediu inovativ, psiholingvistică, informația, reflection, innovative environment, psycholinguistics, information |
|||||||
|