Reflecții psiholingvistice în mediile social-politice inovative
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
82 0
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
81’23:32.019.5 (1)
Lingvistică. Limbi (3719)
Politică (2393)
SM ISO690:2012
PARCEVSCHI, Nicolai. Reflecții psiholingvistice în mediile social-politice inovative. In: Activismul civic – condiție a consolidării instituțiilor statului democratic. 28 mai 2021, Chişinău. Chişinău: Print-Caro SRL, 2021, pp. 122-128. ISBN 978-9975-56-916-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Activismul civic – condiție a consolidării instituțiilor statului democratic 2021
Seminarul "Activismul civic – condiție a consolidării instituțiilor statului democratic"
Chişinău, Moldova, 28 mai 2021

Reflecții psiholingvistice în mediile social-politice inovative

Psycholinguistic reflections in the innovative social-political environment

CZU: 81’23:32.019.5

Pag. 122-128

Parcevschi Nicolai
 
Academia de Administrare Publică, Republica Moldova
 
Proiect:
20.80009.0807.28 Consolidarea sistemului de securitate națională prin cunoaștere și comunicare
 
Disponibil în IBN: 25 noiembrie 2021


Rezumat

Teoria mediilor reflexive active de dezvolatre inovativă, de Vladimir Lepski, doctor, prof. un. membru al AȘ din Rusia este o invenție informaționălă și reflexivă totodată. În esență este o teorie, care concretizează la maxim teoria prof. Vl. Lefevr, accentele fiind puse pe capacitățile sinergetice a individului, grupului social, statelor, care prin aplicații reflexive pot fi dirijate operațional. Este important de menționat că teoriile dlui prof. Vl. Lepski au intrat în arsenalul activ și stau la baza aplicațiilor reflexive în politica și gepolitica rusă actuală. In comformitate cu prof. Vl. Lepski: Sistemele reflexive trebuie să fie complexe, mozaice, capabile de autorganizare. Adică complexitatea formează un haos, iar capaciatea sinergetică asigură dirijarea haosului. Teoria prof. V. Lepskii pentru prima dată percepe omul ca sistem informațional- inovativ, mecanic cu însușiri emotive și cognitive, cyber- biologic, capabil să se autoorganizeze datorită capacitățlor intelectuale și să fie parte componentă a sistemului inovativ- informațional. Metodele psihosemantice permit a recostrui tabloul implicit al lumii înconjurătoare specifice subiectului, pe care el poate să nu le conștientizeze și care se actualizează în regim de consum. Spațiile semantice pot fi concepute ca baza de structurizare a autoorganizării reflexive a conștiinței omului, precum și organizării activității grupului de subiecți. Principiul bifurcării subiecților asigură transformarea dinamică a individului în subiectul grupului virtual, care activează în concordanță cu alți subiecți și mediul activ- inovativ. Bifurcarea subiecților, ca aspect psihologic, nu este mai puțin decât transferul accentuărilor bipolare8 din sfera personalității în sfera mulțimii autorganizate și dirijate la nivel de reflexe. Dacă la prof. Ig. Smirnov preocupația principală constă în transformarea psihotronă a spațiul psiho-semantic al unui om aparte. La prof. Vl. Lefevr determinăm evoluția spre conceptul acțional pre și post- factum în spațiul semantic al mulțimilor. La rândul său prof. V. Lepskii progresează în teoriile sale și lucrează ,,aici,, și ,,acum,, cu alte cuvinte -,,timpul prezent,, devine subiect al transformărilor sale. El tinde să schimbe și să reorganizeze spațiile psiho- semantice a unor spații geopolitice, prin sisteme informaționale sofisticate. Ba și mai mult el afirmă că subiecții primind impulsul- inițial de organizare să se mențină singuri în spațiile semantice impuse din exterior.

The theory of active reflexive environments for innovative development, by Vladimir Lepski doctor, prof. un. member of SA in Russia is an informational and reflective invention at the same time. In essence, it is a theory, which concretizes to the maximum the theory of Prof. V. Lefevr, the emphasis being placed on the synergistic capacities of the individual, the social group, the states, which through reflexive applications can be operationally directed. It is important to mention that the theories of Prof. Vl. Lepski have entered the active arsenal and are the basis of reflective applications in current Russian politics and politics. In accordance with prof. V. Lepski: Reflective systems must be complex, mosaic, capable of self-organization. That is, complexity forms chaos, and synergistic capacity ensures the direction of chaos. V. Lepskii’s theory for the first time perceives man as an information-innovative system, mechanical with emotional and cognitive properties, cyber- biologic, able to self-organize due to intellectual abilities and also to be a component part of the innovative-information system. Psychosemantic methods allow to reconstruct the implicit picture of the specific world around the subject, which he may not be aware of and which is updated in the consumption regime. Semantic spaces can be conceived as the basis for structuring the reflexive self-organization of human consciousness, as well as the organization of the activity of the group of subjects, The principle of bifurcation of the subjects ensures the dynamic transformation of the individual in the subject of the virtual group, which activates in accordance with other subjects and the active-innovative environment. The bifurcation of the subjects, as a psychological aspect, is no less than the transfer of bipolar accentuations from the sphere of personality to the sphere of the self-organized and reflexive-directed crowd. If at prof. Ig. Smirnov’s main concern is the psychotronic transformation of the psycho-semantic space of a particular person. Prof. Vl. Lefevr we determine the evolution towards the concept by acting pre and post-factum in the semantic space of the sets. In turn, Prof. V. Lepskii progresses in his theories and works, here, and now, in other words – the ,,present time,, becomes the subject of his transformations. It tends to change and reorganize the psycho-semantic spaces of geopolitical spaces, through sophisticated information systems. Moreover, he states that the subjects receiving the initial impulse to organize to keep themselves in the semantic spaces imposed from the outside.

Cuvinte-cheie
reflecţie, mediu inovativ, psiholingvistică, informația,

reflection, innovative environment, psycholinguistics, information