Folosirea nenormativă a mijloacelor chimice în gospodăria agricolă duce la impurificarea tehnogenă a componenţilor mediului înconjurător. Înrăutăţind condiţiile de viaţă pentru multe organisme şi chear pentru om. Însă reducerea bruscă a folosirii îngrăşămintelor minerale poate duce la secătuirea solului şi scăderea recoltei culturilor agricole. De către autori a fost analizată dinamica tehnogenă a încărcăturii chimice pentru raioanele din stînga Nistrului în perioada anilor 1974-2002. În calitate de indice a încărcăturii chimice este privit raportul cantităţii de îngrăşăminte (în recalculare pentru 100% de substanţă activă), întrodusă într-un an către suprafaţa însămînţată a raionului. Analiza comparativă a valorii încărcăturii chimice şi cea a recoltei culturii agricole s-a înfăptuit pe un termen de 20 ani. În dinamica indicelui încărcăturii chimice în mod condiţionat se evedenţiază patru perioade. 1.Perioada creşterii (anii 1974-1982). 2.Perioada stabilizării la un nivel înalt (anii 1983-1990). 3.Perioada scăderii (anii 1991-1994). 4.Perioada stabilizării la un nivel jos (anii 1995-2002). În perioada stabilizării la un nivel jos valoarea indicelui încărcăturii chimice în unele cazuri s-a micşorat de circa 70 de ori în legătura cu perioada a doua. Repartizarea spaţială a valorii chimice este neomogenă şi se deosebeşte atît după raioanele administrative cît şi după unele gospodării aparte. Reducerea cantităţii de îngrăşăminte minerale şi organice duce la scăderea recoltei culturilor agricole. Culturile agricole reacţionează diferit la reducerea cantităţii de îngrăşăminte. Cele mai sensibile culturi faţă de variaţia cantităţii de îngrăşăminte sînt porumbul şi legumele, mai puţin sensibile culturile cerialiere. În afară de aceea tendinţa către micşorarea recoltei culturilor agricole se reflectă puţin mai tîrziu decît reducerea întroducerii îngrăşămintelor.